S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței penale nr.1170 din 7 mai 2002 a Judecătoriei Sectorului 5 București, privind pe inculpatul L.C.

            S-a prezentat intimatul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat C.Gh.N. apărător desemnat din oficiu.

            Procedura de citare a fost îndeplinită.

            Procurorul a susținut și dezvoltat oral motivele recursului în anulare depuse în scris la dosarul cauzei și a solicitat admiterea acestuia așa cum a fost formulat.

            Apărătorul intimatului inculpat a arătat că este de acord cu recursul în anulare declarat, solicitând admiterea.

            Inculpatul a achiesat la concluziile apărătorului său.

 

C U R T E A

 

            Asupra recursului în anulare de față;

            În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

            Prin sentința penală nr.1170 pronunțată la data de 7 mai 2002 în dosarul penal nr.3300/2002, Judecătoria Sectorului 5 București l-a condamnat pe inculpatul L.C. la un an închisoare pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art.20 raportat la art.208 alin.1și art.209 alin.1 lit.i cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal.

În baza art.83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării  pedepsei  de  un  an  închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.142 din 16 ianuarie 1996 a aceleiași judecătorii, definitivă prin neapelare și a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă alături de cea stabilită în prezenta cauză, în total 2 ani închisoare.

            S-a constatat că inculpatul era arestat în altă cauză.

            Pentru a se pronunța astfel s-a reținut în fapt, din analiza probelor administrate că la data de 10 noiembrie 1997, inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate G.F. pe care a părăsit-o fără să sustragă ceva deoarece nu a găsit bunuri de valoare.

            Împotriva acestei hotărâri procurorul general a declarat recurs în anulare, în conformitate cu dispozițiile art.409 și 410 alin.1 partea I pct.7 teza I Cod procedură penală, împotriva hotărârii, considerând că este contrară legii prin greșita revocare a unei pedepse care nu a fost aplicată inculpatului, lăsat în libertate supravegheată. S-a solicitat casarea hotărârii și rejudecarea cauzei.

            Examinând hotărârea atacată în raport de critica adusă, probele administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea constată următoarele :

            Cu ocazia judecării și condamnării inculpatului pentru tentativa de furt calificat din 10 noiembrie 1997, instanța de fond în mod greșit a aplicat dispozițiile art.83 Cod penal, nefiind întrunite cerințele acestuia.

            Astfel, din fișa de cazier a inculpatului minor nu rezultă că prin sentința 142 din 16 ianuarie 1996 a Judecătoriei Sectorului 5 București (sau prin alta) acesta ar fi fost condamnat la o pedeapsă de un an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

            Din fișă rezultă că inculpatului, prin sentința sus-menționată, i s-a aplicat măsura educativă a libertății supravegheate prevăzută de art.103 Cod penal pentru complicitate la furt calificat prevăzută de art.26 raportat la art.208 alin.1, 209 lit.a, c, e și cu aplicarea art.99 Cod penal.

            Hotărând astfel, soluția este contrară legii, recursul în anulare fiind fondat, deoarece în mod greșit instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare, ajungându-se ca inculpatul să execute o pedeapsă nelegală, mai mare cu un an închisoare față de aceea care s-ar fi impus conform dispozițiilor legale.

            Conform art.414¹ alin.1 Cod procedură penală urmează a se admite recursul în anulare și a se casa sentința atacată.

            Rejudecând, urmează a se înlătura aplicarea dispozițiilor art.83 Cod penal, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 1 an închisoare.

            Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

 

            Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului  de  pe  lângă  Curtea  Supremă  de Justiție, împotriva sentinței penale nr.1170 din 7 mai 2002 a Judecătoriei Sectorului 5 București, privind pe inculpatul L.C.

            Casează hotărârea penală atacată, numai cu privire la aplicarea dispozițiilor art.83 Cod penal, pe care le înlătură.

            Stabilește că inculpatul are de executat pedeapsa de un an închisoare.

            Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

            Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2003.