Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 622 din 15 octombrie 2001, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, în ceea ce o privește pe inculpata H.N., din art. 323 C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen. și art. 290 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., art. 290 C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 323 C. pen., a fost condamnată inculpata H.N. la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpata H.N. a fost condamnată la 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpata H.N. a fost condamnată la un an închisoare.
În conformitate cu art. 1 din Legea nr. 137/1997 constată grațiată pedeapsa.
S-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 137/1997.
În baza art. 33 și art. 34 lit. b) C. pen., inculpata H.N. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare, rezultată în urma contopirii pedepselor aplicate, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 323 C. pen., alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.
S-a constatat că faptele săvârșite de inculpata H.N. în perioada 27 noiembrie 1996 – 19 decembrie 1996 sunt concurente cu cele săvârșite în anul 1997, pentru care a fost condamnată la pedepse cu închisoarea, prin sentința penală nr. 336/D/24 noiembrie 1998 a Tribunalului Bacău, grațiate în totalitate în baza art. 1 din Legea nr. 137/1997.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatei H.N., deducându-se prevenția acesteia de la data de 23 martie 2000 la zi, scăzându-se perioada executată conform art. 36 alin. (3) C. pen., de la data 6 iunie 1997 – 22 octombrie 1998.
S-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru inculpatul M.F. din art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen. și art. 25 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. și art. 323 C. pen., în art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. și art. 25 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 323 C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F. la 3 ani închisoare.
În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F. la 6 ani închisoare.
În baza art. 25 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F. la un an închisoare.
În baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 s-a constatat grațiată pedeapsa.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 137/1997.
În conformitate cu art. 36 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 323 C. pen. și 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., aplicată prin prezenta cu pedepsele de 11 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 31 C. pen., cu referire la art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 288 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, stabilite prin sentința penală nr. 336/D/24 noiembrie 1998 a Tribunalului Bacău, urmând ca inculpatul M.F. să execute 11 ani închisoare.
S-a menținut sporul de un an închisoare, aplicat prin sentința penală sus menționată, așa încât, inculpatul M.F. va executa 12 ani închisoare.
S-a dispus anularea mandatului de executare emis în baza sentinței penale nr. 336/D din 24 noiembrie 1998 a Tribunalului Bacău și emiterea unui nou mandat de executare, pentru pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare, în urma contopirii conform art. 36 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului M.F., scăzându-se perioada executată de la 6 iunie 1997 la zi.
În conformitate cu art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru inculpata T.C., din art. 323 C. pen., art. 215 alin. (2) și (5) C. pen., art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen., în art. 323 C. pen., art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 323 C. pen., a fost condamnată inculpata T.C. la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata T.C. la 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.
În conformitate cu art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata T.C. la un an închisoare.
În baza art. 1 din Legea nr. 137/1997 s-a constatat grațiată pedeapsa.
S-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 10 alin. (1)din Legea nr. 137/1997.
În conformitate cu art. 33 și art. 34 lit. b) C. pen., inculpata T.C. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, rezultată în urma contopirii pedepselor de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 323 C. pen., 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei, conform art. 35 alin. (2) C. pen.
S-a făcut în cauză aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
În conformitate cu art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei T.C. și în baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția acesteia de la 21 martie 2000, la zi.
În conformitate cu art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor, prin rechizitoriu, pentru inculpata M.J.P. din art. 323 C. pen., art. 215 alin. (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen., ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în art. 323 C. pen., art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 323 C. pen., a fost condamnată inculpata M.J.P. la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., inculpata M.J.P. a fost condamnată la 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata M.J.P. pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatei M.J.P., prin sentința penală nr. 790 din 3 iulie 1996 a Judecătoriei Bârlad, definitivă prin decizia penală nr. 213 din 19 iunie 1997 a Curții de Apel Iași.
În conformitate cu art. 33 și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare aplicate prin prezenta sentință, cu pedeapsa de 2 ani închisoare, rezultată ca urmare a anulării suspendării condiționate a executării pedepsei, urmând ca în final, inculpata M.J.P. să execute 3 ani și 6 luni închisoare alături de pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
S-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reținerii inculpatei de 24 ore.
În conformitate cu art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, respectiv, facturile, avizele de însoțire a mărfurilor contractate.
În conformitate cu dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la M.F., cele două ștampile falsificate, folosite la săvârșirea infracțiunilor.
În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen., au fost obligați inculpații, în solidar, la 6.060.800 lei despăgubiri civile cu dobânda aferentă practicată de B.N.R. la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului, către partea civilă S.C. G.I. S.R.L.; 163.204.147 lei către partea civilă S.C. T.M.; 38.538.940 lei către partea civilă S.C. E.E.I.; 38.106.616 lei către partea civilă S.C. B.T.S.; 15.000.000 lei către partea civilă L.G.; 14.052.646 lei către partea civilă C.A.D.; 7.627.815 lei cu dobânda aferentă practicată de B.N.R. de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului către partea civilă T. ARAD; 6.060.800 lei plus dobânda aferentă practicată de B.N.R. către S.C. M. S.A. Baia Mare; 481.440.000 lei către S.C. P. S.R.L. Brăila; 813.020.000 lei către S.C. P. S.A.; 43.730.720 lei către S.C. G.I. S.R.L.
S-a luat act că nu s-au constituit părți civile, părțile vătămate B.C., S.C. S.V. Întorsura Buzăului, S.C. S. Întorsura Buzăului.
În conformitate cu dispozițiile art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați, în folosul statului a sumei de 49.040.428 lei.
În baza dispozițiilor art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la câte 4.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 500.000 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu pentru inculpații M.F. și M.J.P. se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în fapt pe baza probelor administrate că, la data de 19 decembrie 1996, la sediul C.A.D. din București s-a prezentat inculpata T.C., care sub identitatea falsă de P.A., declinându-și calitatea de director al S.C. G.I. S.R.L. București a ridicat mărfuri în valoare de 3.847.404 lei, conform facturilor nr. 1974845 și nr. 2974846. Pentru primirea mărfii, T.C. a semnat pe cele două facturi sub identitate falsă P.A., aplicând și o ștampilă falsificată cu denumirea S.C. G.I. S.R.L.
Fiind audiată șefa de depozit de la C.A.D., C.V., a recunoscut-o pe T.C. ca fiind persoana căreia i-a livrat mărfurile și care s-a prezentat sub identitatea de P.A.
Pentru transportul mărfii de la sediul cooperativei la depozitul din str. Oașului a fost folosit un autovehicul condus de numitul V.T., care a efectuat mai multe transporturi de mărfuri, atât în București, cât și în provincie, respectiv Arad, Brașov, la solicitarea celor pe care le-a cunoscut, sub identitatea de P.A. și B.D.
Inculpata H.N. a declarat că în calitate de salariată la A. S.R.L. Bârlad a fost trimisă la sediul ei, M.F. la depozitul din str. Oașului, de unde a preluat mărfuri achiziționate de la C.A.D., transportându-le la Bârlad, la depozitul firmei A. S.R.L., de unde ulterior a fost vândută.
Conform desfășurătorului convorbirilor telefonice, de la telefonul aflat în garsoniera închiriată, membrii grupului au sunat la S.C. T. S.A. (telefon 698.13.501) în zilele de 6 decembrie 1996 și 9 decembrie 1996.
La data de 9 decembrie 1996, în urma comenzii primite S.C. T. S.A. a livrat către S.C. G.I. S.R.L. București, mărfurile solicitate.
Transportul mărfii s-a efectuat cu o mașină aparținând societății, șofer delegat fiind B.V.
Acesta a ajuns la adresa indicată, respectiv strada Oașului, în dimineața zilei de 10 decembrie 1996, unde după aproximativ o oră de așteptare a sosit și „patroana” firmei G.I. S.R.L. care s-a prezentat sub identitatea de B.D. și care i-a confirmat primirea mărfii pe foaia de parcurs, semnând B. și aplicând o ștampilă cu titulatura G.I. S.R.L.
Din probe a rezultat că, atât textul „am primit marfa conform facturii” cât și semnătura ce redă numele B. de pe foaia de parcurs nr. 794346 au fost scrise de numita H.N., care a aplicat și ștampila falsificată cu denumirea S.C. G.I. S.R.L. București.
Conform declarației martorului B.V., în momentul descărcării mărfii în curtea imobilului din str. Oașului se mai afla o persoană de sex feminin, despre care a aflat că se numește P.A. (10 decembrie 1996).
La data de 11 decembrie 1996, când B.V. a revenit în str. Oașului, i-a fost înmânată suma de 3.000.000 lei, din totalul de 27.109.784 lei, valoarea mărfii predate de către inculpata H.N., pe care B.V. a recunoscut-o ca fiind B.D.
De asemenea, B.V. a recunoscut-o pe T.C. ca fiind a doua persoană ce se afla în curtea imobilului din str. Oașului și care s-a prezentat sub numele de P.A.
De asemenea, din actele și probele existente în dosar, a rezultat că K.A. a întâlnit-o pentru prima dată pe T.C., despre care cunoștea că se numește P.A., cu ocazia Târgului TIMMEC 96, desfășurat în Stațiunea Eforie Nord. Atunci inculpata T.C. declinându-și calitatea de director al S.C. G.I. S.R.L. București, și prezentându-se sub numele de P.A. s-a arătat interesată de produsele firmei K. S.R.L., lansând în acest sens și o comandă pentru cumpărarea de mărfuri.
Urmare a discuțiilor telefonice purtate la data de 11 decembrie 1996, la sediul S.C. K. S.R.L. Brașov s-a deplasat inculpatele T.C. și M.J.P. care au ridicat mărfurile comandate.
În declarația sa K.A. a afirmat că la sediul societății sale a purtat discuții cu T.C. care s-a prezentat sub numele de P.A.” și care, cu ocazia ridicării mărfurilor i-a înmânat copii xerox ale certificatului de înmatriculare și certificatelor de înregistrare fiscală aparținând S.C. I. S.R.L. București și a semnat pentru primirea mărfii pe factura nr. 5050649 cu o semnătură care redă numele de P.A.
De asemenea K.A. a declarat că mărfurile au fost valorificate prin intermediul firmei A. S.R.L. Bârlad, iar sumele încasate au fost însușite de M.F. și M.J.P.
De asemenea, din cercetări a mai rezultat că delegații societăților sibiene au participat în lunile septembrie și noiembrie 1996 la contractări în municipiul Brașov, ocazie cu care au fost contactați de reprezentatele S.C. G.I. S.R.L. București, respectiv numitele P.A. și B.D. cu care au discutat despre livrările unor sortimente de bare.
Discuțiile au fost continuate telefonic, în luna decembrie 1996, la telefonul aflat în garsoniera închiriată în București, sunându-se în zilele de 10 decembrie 1996, ora 19,05; 12 decembrie 1996 ora 8,22 și 12.44; 16 decembrie 1996 ora 8.02 și 8.35; 12 decembrie 1996 ora 8,43 și 18 decembrie 1996 ora 7,59, 11,50, 12,30, 12,33 și 14,51 la sediul S.C. B.T.S. S.A. Sibiu conform desfășurătorului convorbirilor telefonice.
Urmare discuțiilor și tratativelor purtate, la data de 11 decembrie 1996, la sediul S.C. B.T.S. Sibiu s-a primit prin fax o comandă din partea S.C. G.I. S.R.L. pentru 400 navete de bere D.F. și B.S.
În baza comenzii fax, la data de 17 decembrie 1996, societatea B.T.S. Sibiu a emis contractul de vânzare-cumpărare nr. 157/1996 și anexa nr. 1 a acestuia.
În baza contractului, la data de 19 decembrie 1996, societatea sibiană a livrat la depozitul din str. Oașului, cu mijlocul de transport mai multe sortimente de bere, în valoare totală de 10.488.855 lei, conform facturii 173124, delegat al societății fiind T.A.N.
Ajunși în str. Oașului, în după-amiaza zilei de 19 decembrie 1996, T.A.N. a fost întâmpinat de H.N. și T.C., cunoscute de acesta sub numele de B.D. și, respectiv P.A., care au preluat marfa în numele S.C. G.I. S.R.L. București.
Pentru primirea mărfii H.N. a confirmat pe factura U.173124 scriind „am primit marfa conform facturii” semnând B.D. și aplicând ștampila falsificată cu denumirea S.C. G.I. S.R.L. București.
Pentru achitarea mărfii au fost emise ordinele de plată nr. 34 în valoare de 8.800.000 lei și nr. 35 în valoare de 3.000.000 lei, fără ca acestea să aibă acoperire în bancă.
Ordinele de plată au fost scrise de H.N. și semnate de T.C. cu numele de P.A. care a semnat și contractul nr. 157/1996, precum și anexa acestuia.
La data de 5 decembrie 1996, la sediul S.C. P. S.A. s-a primit în fax o adresă expediată de S.C. G.I. S.R.L. prin care s-a solicitat livrarea imediată a comenzii lansate la contractele de la Eforie Nord. Faxul este semnat sub numele de P.A. și ștampilat cu ștampila falsă cu denumirea S.C. G.I. S.R.L. Urmare a discuțiilor telefonice și a faxului primit S.C. P. S.A. a livrat la data de 10 decembrie 1996 mărfuri în valoare de 15.386.787 lei cu avizele de însoțire a mărfii nr. 172656, nr. 172657, nr. 172658 și facturile nr. 958971, nr. 958972 și nr. 958973.
Marfa a fost livrată cu autoturismul, delegat fiind Z.H.
Contractul nr. 11/1996 și anexa acestuia au fost semnate și ștampilate cu ștampila falsă cu denumirea S.C. G.I. S.R.L. de către H.N. cu numele de B., fapt recunoscut de aceasta.
S.C. P. S.A. a mai livrat la aceeași adresă marfă în valoare de 2.461.480 lei la data de 17 decembrie 1996, cu avizul de însoțire a mărfii nr. 172671 și factura nr. 958988.
De această dată, pentru primirea mărfii, pe avizul nr. 172671 este semnătura ce redă numele P.A. despre care numita H.N. a declarat că a fost executată de T.C.
Cu privire la marfa primită de la S.C. P. S.A. Reșița, inculpata H.N. a declarat că a fost transportată la Bârlad, la depozitul firmei A. S.R.L., de unde ulterior a fost vândută, sumele fiind însușite de M.F. și M.J.P.
Din actele și probele existente la dosar a mai rezultat că S.C.C.A. T. S.A. Arad a fost contactată telefonic în zilele de 4 decembrie 1996 ora 11,07 și 6 decembrie 1996 ora 1,16, fapt probat prin desfășurătorul convorbirilor telefonice efectuate la telefonul aflat în garsoniera închiriată în București, de membrii grupului.
În urma discuțiilor telefonice, la sediul S.C.C.A. T. Arad s-a deplasat inculpata T.C., fapt declarat de H.N.
T.C. folosind numele de P.A. a semnat de primirea mărfurilor pe cele două facturi și pe contractul nr. 2463 din 13 decembrie 1996, aplicând și ștampila falsificată cu denumirea S.C. G.I. S.R.L. București.
Marfa a fost preluată de la Arad cu microbuzul condus de V.T. care a confirmat prin declarația sa, efectuarea transportului spre București, la depozitul din str. Oașului.
Prin declarația dată, inculpata H.N. a confirmat că mărfurile preluate de la Arad au ajuns la depozitul S.C. A. S.R.L. Bârlad, de unde au fost valorificate, sumele rezultate revenind soților M.
În luna decembrie 1996, inculpata T.C. folosind numele de P.A. a vizitat târgul de prezentare organizat la Sovata, unde a avut primul contact cu reprezentanții S.V., arătându-se interesată de achiziționarea produselor expuse la cooperativă.
În luna decembrie 1996, inculpata T.C. a purtat mai multe discuții telefonice, de la telefonul aflat în garsoniera închiriată, cu președintele S.V. Întorsura Buzăului, conform desfășurătorului convorbirilor telefonice, ocazie cu care a comandat mărfurile ce urmau să-i fie livrate la București.
La data de 16 decembrie 1996, președinta Cooperativei V. s-a deplasat la București, unde s-a întâlnit cu T.C., căreia i-a predat mărfurile.
De asemenea M. S.A. S.R.L. Întorsura Buzăului, jud. Covasna, având ca asociată pe M.P. a fost înșelată cu suma de 2.483.900 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate la data de 16 decembrie 1996 către S.C. G.I. S.R.L. București, cu factura nr. 992227.
Din actele de la dosar a rezultat că marfa a fost preluată de la S.C. M. S.R.L. de către O.M., președinta S.V. care a transportat-o la București, unde i-a livrat-o inculpatei T.C., cunoscută sub numele de P.A.
S.C. M. S.A. Baia Mare a fost înșelată cu suma de 6.560.800 lei reprezentând contravaloarea confecțiilor textile livrate la data de 10 decembrie 1996 către S.C. G.I. S.R.L. conform facturii nr. 2028163.
Din probe a rezultat că, între S.C. M. S.A. Baia Mare și S.C. G.I. S.R.L. s-a încheiat convenția nr. 1/1996 privind livrarea de țesături și confecții în valoare de 6.560.800 lei.
Mărfurile au fost livrate la data de 10 decembrie 1996 la depozitul situat în str. Oașului.
Atât în convenția contract, cât și factura nr. 2028163 sunt semnate la rubrica beneficiar de H.N. cu numele de B.
Din valoarea totală a mărfurilor, respectiv 6.560.800 lei S.C. M. S.A. Baia Mare a încasat suma de 5.000 lei, la data livrării, diferența de 6.060.800 lei rămânând neachitată.
Referitor la destinația mărfii, inculpata H.N. a declarat că a fost transportată la Bârlad, unde a fost valorificată, iar sumele rezultate au fost însușite de soții M.
S.C. E. S.R.L. București a fost înșelată cu suma de 3.269.166 lei reprezentând contravaloarea produselor livrate în ziua de 16 decembrie 1996 către S.C. G.I. S.R.L. conform facturii nr. 3964120.
Din cercetările efectuate a rezultat că membrii grupului au sunat la E. S.R.L. în zilele de 4 decembrie 1996 și 9 decembrie 1996. Conform declarației asociatei firmei C.A., a rezultat că, în urma repetatelor apeluri telefonice, în ziua de 16 decembrie 1996, la sediul societății s-a prezentat o reprezentată a S.C. G.I. S.R.L., pe numele P.A. care a ridicat mărfuri în valoare de 3.269.166 lei, semnând pentru primirea mărfurilor și aplicând ștampila falsificată cu denumirea firmei S.C. G.I. S.R.L., pe factura nr. 3964120.
Conform declarației B.E., administrator la P. S.R.L., a rezultat că, pe P.A. a cunoscut-o la târgul ce s-a desfășurat la Eforie Nord, în toamna anului 1996.
Din desfășurătorul convorbirilor telefonice a rezultat că, din garsoniera închiriată s-a sunat la nr. 39644524 aparținând P. S.R.L. în zilele de 4 decembrie 1996 și 9 decembrie 1996.
La data de 9 decembrie 1996, urmare a convorbirilor telefonice prestate cu P.A., B.G.E. s-a deplasat la București, în str. Oașului, unde a livrat mărfuri în valoare de 813.020 lei.
Pentru primirea mărfurilor a semnat pe factură inculpata T.C., folosind numele de P.A.
S.C. P. S.R.L. a fost înșelată cu suma de 481.440 lei reprezentând c./v. mărfurilor livrate către S.C. G.I. S.R.L. București, la data de 9 decembrie 1996, cu factura nr. 3554865.
Conform declarației, B.G.E. administrator la P. S.R.L. a rezultat că pe P.A. a cunoscut-o la târgul ce se desfășura la Eforie Nord, în toamna anului 1996.
Din desfășurătorul convorbirilor telefonice a rezultat că din garsoniera închiriată s-a sunat la nr. 39644524 aparținând P. S.R.L., în zilele de 4 decembrie 1996 și 9 decembrie 1996.
La data de 9 decembrie 1996, urmare a convorbirilor telefonice preluate cu P.A., B.G.E. s-a deplasat la București, în str. Oașului, unde a livrat mărfuri în valoare de 481.440 lei.
Pentru primirea mărfurilor a semnat pe factură inculpata T.C., folosind numele de P.A.
S.C. I. S.R.L. Sibiu a fost înșelată cu suma de 3.568.320 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate în ziua de 10 decembrie 1996, cu factura nr. 037761.
Conform desfășurătorului convorbirilor telefonice efectuate din garsoniera închiriată, a rezultat că la numerele de telefon aparținând S.C. I. S.R.L. s-a sunat în zilele de 4 decembrie 1996 și 6 decembrie 1996.
În urma discuțiilor telefonice din ziua de 5 decembrie 1996, s-a încheiat între cele două societăți un contract de livrare care a fost transcris la sediul I. S.R.L., prin fax semnat la rubrica cumpărător P.A.
Odată cu contractul s-a primit prin fax și o comandă a S.C. G.I. S.R.L. privind livrarea de sucuri naturale.
În ziua de 10 decembrie 1996, S.C. I. S.R.L. a livrat la depozitul din str. Oașului, sucuri în valoare de 3.568.320 lei, sumă care a fost achitată până în prezent. Conform declarației inculpatei H.N., sucurile de la I. Sibiu, au fost valorificate prin intermediul S.C. A. S.R.L. Bârlad, iar sumele rezultate au fost însușite de soții M.
De asemenea, din cercetări a mai rezultat că la începutul lunii decembrie, aflându-se pe stradă, soții B.C. și S. au fost opriți de un grup format din 3 femei și un bărbat care s-au arătat interesați să închirieze o garsonieră. Întrucât aceștia dețineau garsoniera din Al. Banu Udrea, au convenit să o închirieze.
Din declarația numitei B.S. a rezultat că în garsonieră au locuit M.J.P. și H.N., pe care le-a cunoscut sub numele de P.A. și B.D.
După plecarea celor două, B.C. a găsit în garsonieră un mesaj scris pe o bucată de hârtie și semnat B. Prin expertiza criminalistică s-a stabilit că biletul a fost scris de inculpata M.J.P.
Așadar, proprietarul garsonierei a fost înșelat cu suma de 1.400.000 lei reprezentând contravaloarea convorbirilor telefonice efectuate în perioada 4 decembrie 1996 - 19 decembrie 1996, de membrii grupului, care au locuit în garsonieră.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații T.C., H.N. și M.J.P.
Prin decizia penală nr. 357/ A din 11 iunie 2002, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a respins apelurile declarate de inculpatele T.C., H.N. și M.J.P., pronunțând următoarea hotărâre.
A desființat în parte sentința apelată și rejudecând a înlăturat dobânzile acordate părții civile S.C. G.I. S.R.L. și a obligat pe inculpate, în solidar, la plata sumei de 44.302.114,98 lei către această parte.
A înlăturat obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile către părțile civile S.C. P.I.E. Brăila și S.C. P. S.R.L. Brăila.
A constatat că partea civilă K. S.R.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar S.C. M. S.R.L. Întorsura Buzăului a renunțat la despăgubiri.
A redus cuantumul sumei confiscate, în baza art. 118 lit. d) C. pen., de la inculpați, de la 49.040.428 lei la 32.947.728 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate, a fost dedusă prevenția la zi și obligate inculpatele la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpatele T.C., H.N. și M.J.P.
La termenul din 15 octombrie 2002, inculpatele T.C. și H.N. au declarat personal că înțeleg să-și retragă recursurile formulate.
Așa fiind, prin încheierea nr. 4339 din 15 octombrie 2002, Curtea Supremă de Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 teza I și II C. proc. pen., a luat act de retragerea recursurilor declarate de cele două inculpate.
Inculpata M.J.P. nu și-a motivat recursul și nici nu s-a prezentat la niciunul din termenele acordate, însă, apărătorul său a criticat hotărârea atacată pentru motivul de casare cuprins la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare a acesteia, fără privare de libertate.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și prevederile legale, Curtea Supremă de Justiție constată că hotărârile atacate sunt legale și temeinice atât în ceea ce privește pedeapsa aplicată acestei inculpate, cât și modalitatea de executare dispusă de instanțe.
Astfel, având în vedere multitudinea infracțiunilor săvârșite, modalitatea în care acestea au fost comise, precum și periculozitatea socială concretă a acestor fapte, prejudiciile cauzate, dar și atitudinea procesuală a inculpatei și starea de recidivă (anterior suferind o condamnare de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1997 și respectiv art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen., suspendare anulată prin prezenta cauză), au îndreptățit instanțele să-i aplice o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege, în regim de detenție, judicios individualizată în raport de dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen., situație în care, recursul declarat de inculpată urmează a fi respins ca atare.
În concluzie, examinând hotărârile atacate și în raport de dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., secția penală a Curții Supreme de Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata M.J.P. cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 C. proc. pen.
În baza art. 88 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsă reținerea de 24 de ore din 28 iunie 2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.J.P., împotriva deciziei penale nr. 357/ A din 11 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce din pedeapsă reținerea de 24 ore din 28 iunie 2002.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2003.