Deliberând asupra cauzei penale de față;
Din actele dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 103/2002, pronunțată la data de 5 martie 2002, în dosarul penal nr. 7837/2001, Tribunalul Cluj, secția penală, l-a condamnat pe inculpatul C.R., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen., la 7 luni închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 – art. 64 C. pen.
S-a constatat că inculpatul a executat pedeapsa în perioada 7 august 2001 din 6 martie 2002 și s-a dispus punerea sa în libertate.
Inculpatul a fost obligat să plătească denunțătorului suma de 300 dolari S.U.A. în echivalent lei la data plății și la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în fapt următoarele:
Ca urmare a unui control efectuat de Garda Financiară și care urma să se desfășoare în continuare, G.C.F. ca administrator al S.C. A.I. S.R.L a fost obligat la o amendă de 5.000.000 lei.
Fiindcă a doua zi trebuiau înfățișate acte despre care știa contabila, plecată în concediu, partea vătămată printr-un prieten, U.A. a intervenit la acesta cu rugămintea de a-i determina pe colegii săi să mai amâne controlul.
În ziua de 5 august 2001, inculpatul s-a întâlnit cu U.A. comunicându-i că a votat cu colegii și aceștia pretind 300 dolari S.U.A. și 3 sticle de coniac.
În seara acelei zile, partea vătămată a împrumutat suma și a remis-o inculpatului, într-o mapă, așa cum acesta a dorit, pentru a nu atinge banii. Ulterior inculpatul a lăsat banii în Biblia mătușii sale la care se dusese pentru o injecție, spunându-i acesteia că va veni fratele său C.M. să ia un telefon mobil pe care l-a lăsat pe aceiași Biblie. După plecarea inculpatului, mătușa a observat că nu rămăsese doar telefonul ci și un plic cu valută, obiecte pe care fratele inculpatului le-a ridicat.
Deși inculpatul nu a recunoscut fapta, întregul traseu al banilor, ocazia, metoda folosită, toate aceste aspecte au rezultat din declarațiile martorilor: U.A., M.A.A., M.A.
Instanța de fond a constatat ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prin pretinderea sumei de 300 dolari S.U.A. și 3 sticle de coniac pentru a interveni pe lângă Comisarii Gărzii Financiare cu scopul amânării unui control la o societate.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere atât circumstanțele reale, cât și cele personale care-l caracterizau pe inculpat ca o persoană cu o conduită pozitivă, până la săvârșirea faptei.
Curtea de Apel Cluj, secția penală, prin decizia penală nr. 324, pronunțată la data de 28 noiembrie 2002 în dosarul penal 3302/2002, a respins apelul inculpatului ca nefondat, dar a admis recursul declarat de parchet și a desființat sentința sub aspectul neconfiscării sumei de 300 dolari S.U.A. Astfel, inculpatul C.R. a fost obligat să plătească statului echivalentul în lei al sumei de 300 dolari S.U.A., la data plății, cu titlul de confiscare specială.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât inculpatul C.R., cât și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
În cererea sa de recurs inculpatul a invocat grava eroare de fapt [(art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.)] ca motiv al criticii sale. A solicitat casarea hotărârilor și achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În motivele scrise de recurs parchetul a criticat hotărârile sub aspectul individualizării pedepsei, considerând greșită reținerea art. 74 și art. 76 C. pen. [(art. 3859 al.1 pct. 14 C. proc. pen.)].
S-a cerut casarea hotărârilor și rejudecându-se cauza să se înlăture circumstanțele atenuante pentru ca inculpatul să primească o pedeapsă proporțională cu periculozitatea infracțiunii săvârșite.
Examinând hotărârea atacată și sentința în raport de criticile formulate, Curtea a ajuns la următoarea concluzie:
Sub aspectul stabilirii faptei și vinovăției cauza nu mai comportă discuții. Apărarea făcută de inculpat este infirmată de probele dosarului.
Astfel fiind, recursul inculpatului apare ca nefondat urmând a fi respins, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În cea ce privește reținerea circumstanțelor atenuante, prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., în adevăr, instanțele au apreciat greșit situația.
Comportarea bună anterioară, absența antecedentelor sunt regula, sunt starea firească a unei persoane fizice. Aceste aspecte nu pot cântări într-atât încât să atenueze gradul de răspundere penală sporit și care l-a determinat pe legiuitor să fixeze anumite limite de pedeapsă infracțională prevăzută de art. 257 C. pen. De altfel modul elaborat în care s-a conceput infracțiunea denotă un potențial de inteligență care folosită negativ chiar reprezintă un pericol sporit al persoanei inculpatului, ca de altfel și funcția avută.
Având în vedere cele expuse, curtea apreciază că se impune înlăturarea art. 74 și art. 76 C. pen. și aplicarea unei pedepse minime, inculpatului.
Urmează a se admite recursul parchetului și a se casa hotărârile, în acest sens.
Se va deduce prevenția de la 7 august 2001, până la 6 martie 2002, conform art. 88 C. pen.
Inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, împotriva deciziei penale nr. 324 din 28 noiembrie 2002 a Curții de Apel Cluj, privind pe inculpatul C.R.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 103 din 5 martie 2002 a Tribunalului Cluj, cu privire la individualizarea pedepsei.
Înlătură circumstanțele atenuante reținute și condamnă inculpatul la 2 ani închisoare.
Deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 7 august 2001, până la 6 martie 2002.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.R., împotriva aceleiași decizii.
Obligă inculpatul la plata sumei de 1.100.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2003.