Asupra recursului de față;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Timiș, prin sentința penală nr. 84 din 5 februarie 2003, a condamnat pe inculpatul B.R., la:
a) 3 ani de închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de viol, prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. și la
b) 7 ani de închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, sporită cu un an, urmând ca inculpatul să execute 8 ani de închisoare și 2 ani interzicerea unor drepturi, cu aplicarea art. 71 C. pen. Inculpatul a fost menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenția preventivă de la 25 septembrie 2002, până la zi.
De asemenea, inculpatul a fost obligat să plătească 3.000.000 lei, despăgubiri civile M.M.I. și 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că, în noaptea de 12 septembrie 2002, inculpatul a acostat-o pe M.M.I. (23 ani), studentă, pe care a agresat-o, în scopul de a avea, cu ea, raporturi sexuale.
Victima s-a împotrivit, iar inculpatul i-a sustras, prin violență, cerceii, lănțișorul din aur și banii din poșetă, bunuri în valoare totală de 3.000.000 lei.
Partea vătămată l-a alertat pe colegul său C.F.M., care împreună cu amicul său, I.V., l-au depistat și reținut pe inculpat.
Inculpatul a declarat apel, cerând reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 112/ A din 19 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul, a dedus, în continuare, detenția preventivă a inculpatului și l-a obligat la 600.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin recursul de față, inculpatul critică decizia, motivând, în principal, că nu a încercat să aibe raport sexual cu victima și că i s-a aplicat o pedeapsă excesiv de aspră, pentru infracțiunea de tâlhărie.
În subsidiar, inculpatul a cerut înlăturarea sporului de pedeapsă.
Critica nu este întemeiată.
Prima instanță a reținut corect faptele, pe care le-a calificat corespunzător și a dozat just pedeapsa aplicată inculpatului.
Declarația părții vătămate, că a fost victima unei tentative de viol, se coroborează cu leziunile prezentate de aceasta în fața medicului legist, care confirmă că a fost agresată.
Nu sunt temeiuri pentru reducerea pedepsei aplicate inculpatului, care, la urmărirea penală și în fața instanței, a negat faptele săvârșite, deși a fost prins imediat după comiterea lor, în apropierea locului faptelor.
Din oficiu, nu se constată motive de casare care să fie luate în considerare.
Așa fiind în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., decizia atacată va fi menținută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.R., împotriva deciziei penale nr. 112/ A din 19 martie 2003, a Curții de Apel Timișoara.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al arestării preventive de la 25 septembrie 2002, la 11 iunie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2003.