Asupra recursului de față;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 123 din 7 noiembrie 2002 a Tribunalului Călărași, inculpatul Z.S. a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.
Totodată tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 8 octombrie 2002, la zi, a luat act că partea vătămată G.M. nu s-a constituit parte civilă și a obligat pe inculpat la 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut în fapt că inculpatul în seara zilei de 6 octombrie 2002, a consumat băuturi alcoolice la un bar, împreună cu partea vătămată G.M. și la plecarea spre casă, prin violență i-a luat un ghiul din aur, ce îl purta pe un deget, în valoare de 2.000.000 lei. A doua zi a predat ghiulul organului de poliție din localitate.
Prin decizia penală nr. 121 din 4 martie 2002, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, a desființat sentința penală numai cu privire la pedeapsă și prin înlăturarea art. 74 și art. 76 C. pen., a majorat-o la 5 ani închisoare, respingând totodată apelul declarat de inculpat ca nefondat.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei, pe care o consideră prea severă, eventual menținerea sentinței penale a instanței de fond, temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
La aplicarea pedepsei instanța de apel a avut în vedere criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., în care sens a ținut seama de gradul de pericol social ridicat al infractorului, comise în împrejurările de fapt expuse (după ce a consumat băuturi alcolice cu partea vătămată la un bar, la plecare a urmărit-o și ajungând-o din urmă, a trântit-o la pământ, s-a urcat cu picioarele pe corpul ei, a lovit-o cu pumnii și i-a smuls ghiului din aur de pe deget, fiind necesară internarea ei în spital pentru acordare de îngrijiri medicale) cât și al persoanei inculpatului (cu o pregătire școlară redusă), astfel că pedeapsa, în cuantumul stabilit este necesară pentru reeducarea sa și prevenirea comiterii altor infracțiuni.
În consecință, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Z.S., împotriva deciziei penale nr. 121/ A din 4 martie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2003.