S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații S.C.H., B.S.L., și B.R. împotriva sentinței penale nr.55 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția I-a penală, prin care s-a dispus menținerea stării de arest.
S-au prezentat inculpații B.S.L., arestat, asistat de avocatul T.G., apărător ales, B.R., arestat, asistat de avocatul O.S., apărător ales, U.I. arestat, asistat de avocatul V.A., apărător ales (care substituie apărătorul ales al inculpatului, avocatV.M.) și S.C.H., arestat, asistat de avocatul M.T., apărător desemnat din oficiu.
A lipsit inculpatul B.S., pentru apărarea căruia s-a prezentat avocatul V. A., apărător ales.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului U.I. a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei pentru judecare la o instanță civilă competentă.
Apărătorul inculpatului B.S.L. a declarat că achiesează la concluziile colegului său și a pus concluzii cu privire la competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Apărătorul inculpatului B.R. a declarat că este de acord cu concluziile colegilor săi, iar asupra competenței de soluționare a cauzei a pus concluzii în sensul că aparține unei instanțe civile și nu militare.
Apărătorul inculpatului S.C.H. a achiesat la concluziile celorlalți apărători.
Apărătorul inculpatului B.S. a pus concluzii în sensul stabilirii competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, sub toate aspectele.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpați și de stabilire a competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
C U R T E A
Asupra cauzei penale de față;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.188 din 4 decembrie 2002 Tribunalul Militar Teritorial București, în baza art.42 Cod procedură penală a declinat competența soluționării cauzei privind pe inculpații: B.S., S.C.H., B.S.L. B.R. și U.I., ultimii trei inspectori de poliție, în favoarea Curții de Apel București.
Prin aceeași sentință a fost prelungită măsura arestării preventive a inculpaților inspector principal polițieB.S.L., inspector poliție B.R., inspectori poliție U.I. și S.H. cu câte 30 zile fiecare, începând cu 12 decembrie 2002 și până la 10 ianuarie 2003.
S-a motivat că, în conformitate cu prevederile art.64 alin.2 din Legea nr.360/2002, competența de a judeca în fond infracțiunile săvârșite de ofițerii de poliție revine curților de apel civile, după intrarea în vigoare a legii privind statutul polițistului.
Cauza a fost înregistrată sub nr.3419/2002 la Curtea de Apel București, Secția I-a penală, instanță care, prin sentința nr.55 din 17 decembrie 2002 a admis excepția de necompetență invocată de reprezentanta parchetului și constatând ivirea conflictului negativ de competență a sesizat Curtea Supremă de Justiție având în vedere dispozițiile art.43 alin.2 Cod procedură penală.
S-a motivat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.40 alin.1 din Codul de procedură penală și nu cele din Legea penală specială, atâta vreme cât în Legea nr.360/2002 nu sunt prevăzute dispozițiile potrivit cărora cauzele aflate pe rolul instanțelor militare trec în competența altora civile.
Cu privire la schimbarea regulilor de competență ca urmare a adoptării Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului, Secția penală a Curții Supreme de Justiție consideră că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București.
Regulile de competență noi, așa cum sunt cele prevăzute în Legea Statutului polițistului, sunt de imediată aplicare, iar cauzele pentru care s-a început urmărirea penală înaintea intrării în vigoare a legii precum și cauzele în care instanțele militare au fost sesizate în aceleași condiții, urmează a fi cercetate, respectiv judecate în continuare de instanțele civile competente. Regulile noi de competență fiind întotdeauna aplicabile cu excepția cazului în care în proces a fost pronunțată o hotărâre asupra fondului, ceea ce nu este cazul înspeță, urmează ca dosarul că fie trimis Curții de Apel București, ținând seama de dispozițiile art.43 alin.7 Cod procedură penală pentru judecarea inculpaților.
Recursurile formulate de inculpați privind prelungirea arestării sunt nefondate.
Instanța militară a prelungit arestarea inculpaților cu motivarea că pedepsele prevăzute de lege pentru faptele respective sunt mai mari de 2 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea de Apel București, constatând ivirea conflictului negativ de competență a procedat conform art.43 alin.6 din Codul de procedură penală referitor la actele ce reclamă urgență și s-a pronunțat cu privire la starea de arest pe care a menținut-o.
Hotărârile pronunțate fiind legale și temeinice, urmează ca recursurile să fie respinse.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stebilește competența de soluționare a cauzei penale privind pe inculpații B.S., B.S.L., B.R., U.I. și S.C.H. în favoarea Curții de Apel București.
Respinge recursurile declarate de inculpații S.C.H., B.S. și B.R. împotriva sentinței penale nr.55 din 17 decembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția I penală prin care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților.
Menține starea de arest a inculpaților B.S.L., B.R., U.I. și S.C.H.
Obligă inculpații B.S., B.R. și U.I. la câte 550.000 de lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul S.C.H.la 850.000 de lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.