S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul T.C. împotriva deciziei penale nr. 294 din 11 iunie 2002 a Curții de Apel Galați.
S-a prezentat inculpatul, arestat, asistat de avocatul B.N. apărător desemnat din oficiu.
Au lipsit, intimata parte civilă și reprezentantul legal al minorului.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea pedepsei prin reținerea art.74 – 76 Cod penal.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, a lăsat soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.15/F din 11 ianuarie 2002 pronunțată în dosarul penal nr.1604/2001, Tribunalul Galați – Secția penală a condamnat pe inculpatul T.C. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art.174 Cod penal raportat la art.175 alin.1 lit.c și d Cod penal, la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare și complementară de 3 ani interdicție a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal după executarea pedepsei principale.
S-au aplicat dispozițiile art.71 și 64 Cod penal.
Conform art.88 Cod penal s-a dedus prevenția de la data de 5 iunie 2001 la zi.
In temeiul art.14 Cod penal, art.346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil inculpatul a fost obligat să plătească părții civile T.S. o contribuție periodică de 300.000 lei lunar, începând cu data de 4 iunie 2001 până la majorat, respectiv 28 octombrie 2002.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat incluzând onorariul avocatului din oficiu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul și victima locuiau în comuna Matca, și fiind vecini, se aflau în conflict în legătură cu un pom uscat aflat pe linia de hotar și pe care victima refuza să-l taie.
Victima era un bețiv notoriu care lucra cu ziua și care anterior crimei îl lovise pe inculpat, spărgându-i câțiva dinți. Inculpatul și victima se împăcaseră însă după acest incident.
In dimineața zilei de 4 iulie 2001, victima și inculpatul au consumat separat și apoi împreună cantități mari de băuturi alcoolice. Victima l-a invitat pe inculpat acasă pentru a continua să bea. Acolo însă cei doi s-au luat la bătaie, inculpatul omorând-o pe victimă prin loviturile aplicate cu pumnii și picioarele.
Ulterior, a amenințat cu moartea și persoana pe care a întâlnit-o în cale.
Examenul medico-legal privind cauza morții a concluzionat că decesul a survenit pe fondul unei alcoolemii de 4,25, care a împiedicat victima să se apere de loviturile ce i-au produs ruptură de ficat, fractură de stern și fracturi costale.
Inculpatul a recunoscut și regretat fapta, apărându-se în sensul că beat fiind și lovit, bătut anterior până la spargerea dinților, a ripostat victimei, fără a-și prefigura consecințele.
Situația de fapt și vinovăția au fost confirmate și de alte probe și anume: proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, schița locului faptei, cazier, raport de constatare medico-legală, adresă primărie, declarațiile inculpatului și ale martorilor I.S., M.M., D.E., N.T., I.L., D.G., S.I. și P.I.
Instanța a constatat că multiplele și intensele lovituri aplicate mai mult timp victimei și care au condus la decesul acesteia, constituie infracțiunea de omor calificat, fiind săvârșită asupra unei rude apropiate, văr, și care era lipsită total de apărare.
Curtea de Apel Galați, Secția penală, prin decizia penală nr.294, pronunțată la data de 11 iunie 2002 în dosarul penal nr.653/2002, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, care a solicitat reținerea stării de provocare prevăzută în art.73 lit.b Cod penal, cu motivarea că incidentul anterior data de mai mult timp și nu s-a dovedit nimic din partea victimei care să-i fi indus inculpatului acea tulburare specifică provocării.
Impotriva acestei decizii, în termen legal inculpatul a declarat recurs, invocând netemeinicia sentinței prin condamnarea sa la o pedeapsă prea aspră în raport de circumstanțele reale (art.3859 alin.1 pct.14 Cod procedură penală). Recurentul a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei sub minimul special.
Examinând hotărârea atacată și sentința de condamnare în raport cu critica formulată, cu probele administrate și dispozițiile legale aplicabile, Curtea constată că recursul este nefondat.
In mod corect instanțele au aplicat pedeapsa minimă, ținând seama de toate împrejurările, atât cele de natură să agraveze răspunderea (violență, în casa în care fusese invitat, asupra unei rude), cât și cele atenuatoare (absența mobilului, starea de ebrietate marcată a ambilor, atitudinea victimei față de inculpat ce a precedat omorul).
Acestea din urmă nu constituie circumstanțe atenuante, ele putând fi avute în vedere și în cadrul dispozițiilor art.72 Cod penal, așa cum, de altfel, s-a și procedat.
Pedeapsa aplicată fiind legală, echivalând cu minimul special al pedepsei pentru infracțiunea comisă și în absența unor împrejurări care să constituie circumstanțe atenuante pentru a se coborî pedeapsa sub acest minim, critica este neîntemeiată, iar recursul nefondat.
Este considerentul pentru care, în conformitate cu dispozițiilor art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, recursul urmează a fi respins.
Se va deduce prevenția la zi (art.88 Cod penal).
Recurentul va suporta cheltuielile judiciare către stat, incluzând onorariul avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.C. împotriva deciziei penale nr.294 din 11 iunie 2002 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 5 iunie 2001 până la 7 ianuarie 2003.
Obligă recurentul la 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.