Decizia nr.383 Dosar nr.2544/2001
S-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr.120 din 5 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța, privind pe inculpații C.E., B.C., V.I., M.E. și S.S..
S-a prezentat intimata parte civilă S.C.”N.T.” SRL, reprezentată prin apărător ales, av.B.C.
Au lipsit intimații inculpați C.E., B.C., V.I. și M.E., pentru apărarea cărora s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, av.C.D., intimatul inculpat S.S., pentru apărarea căruia s-a prezentat apărător ales, av. M.T. și intimatele părți civile SC „S.G.” SRL și SC „V.T” SRL .
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Procurorul a susținut motivele de casare astfel cum au fost înscrise în memoriul depus la dosar, punând concluzii de admitere a recursului delcarat de parchet, condamnarea inculpatului S.S. pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune și majorarea pedepselor aplicate inculpaților, întrucât individualizarea lor nu este în concordanță cu prevederile art.72 și art.52 din Codul penal.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații C.E., B.C., V.I. și M.E. a solicitat respingerea recursului parchetului, întrucât instanța de apel a individualizat în mod corect pedepsele aplicate,reținând în favoarea inculpaților circumstanțele atenuante, în raport de datele ce caracterizează persoana acestora.
Apărătorul ales al inculpatului S.S. a solicitat respingerea recursului declarat de parchet, întrucât acest inculpat nu a participat la comiterea faptei, el asigurând doar transportul în calitate de taximetrist.
Apărătorul ales al intimatei părți civile SC „N.T.” SRL a lăsat la aprecierea Curții admiterea recursului declarat de parchet, iar în ceea ce privește latura civilă, a solicitat menținerea soluțiilor instanțelor anterioare.
C U R T E A,
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.643 din 21 noiembrie 2000, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpații:
1. C.E. la 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1,2,3 și 5 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și a art.74 alin.final din același cod, la 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b din Codul penal pentru infracțiunea de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzute de art.282 alin.1 și 2 din Codul penal, de aplicarea art.41 alin.2 și art.74 alin.final din același cod, și la 2 luni închisoare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 din Codul penal, cu aplicarea art,.74 alin.final din același cod.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal.
S-a făcut aplicarea art.71 și a art.64 din Codul penal.
2. B.C. la 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1,2,3,5 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și a art.74 alin.final din același cod, la 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru infracțiunea de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art.282 alin.1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și a art.76 alin.final din același cod și la 2 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art.291 din Codul penal.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal.
S-a făcut aplicarea art.71 și a art.64 din Codul penal.
3. V.I. la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.26 din Codul penal, raportat la art.215 alin.1,2,3,5, cu aplicarea art.41 alin.2 și a art.74 alin.final din același cod și la 1 an și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drpeturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru complicitate la infracțiunea de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art. 26 din Codul penal, raportat la art.282 alin.1 și 2, cu aplicarea art.41 alin.2 și a art.74 alin.final din același cod.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal.
S-a făcut aplicarea art.71 și a art.64 din Codul penal.
4. M.E. la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la tentativa de infracțiune de înșelăciune, prevăzută de art.26 din Codul penal, cu referire la art.20, raportat la art.215 alin.1,2,3,5, cu aplicarea art.74 alin.2 din același cod și la 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de falsificare de monede sau de alte valori, prevăzută de art.26 din Codul penal, raportat la art.282 alin.1,2, cu aplicarea art.74 alin.2 din același cod.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b din Codul penal, s-a dispus
contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare în condițiile art.57 din Codul penal.
S-a făcut aplicarea art.71 și a art.64 din Codul penal.
5. S.S. la un an închisoare, în condițiile art.57 din Codul penal, pentru complicitate la tentativa infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.26 din Codul penal, cu referire la art.20, raportat la art . 215 alin.1,2,3 și 5 cu aplicarea art.74 din același cod.
În baza art.1631 din Codul de procedură penală, s-a menținut
sechestrul asigurator dispus asupra bunurilor mobile și imobile ale tuturor inculpaților.
În baza art.348 din Codul de procedură penală, s-a dispus anularea tuturor actelor falsificate de inculpat.
Pe latură civilă, în baza art.14, a art.346 din Codul de procedură penală, cu referire la art.998, 1003 din Codul civil, s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal și, în consecință, s-a dispus obligarea inculpatului C.E. la plata sumei de 50.918.996 lei cu titlu de despăgubiri civile părții civile SC „Seliak Group” SRL Urziceni, a inculpaților C.E., B.C. și V.I., în solidar, la plata cu același titlu, către aceeași parte civilă, a sumei de 43.713.158 lei, a inculpatului C.E., cu același titlu, a sumelor de 7.983.277 lei către partea civilă SC „Vali Trade’97” SRL Constanța și 63.194.339 lei către partea civilă SC „Nola Trade” SRL Constanța, această din urmă parte civilă renunțând la restul pretențiilor.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În jurul datei de 26 octombrie 1999, C.E. le-a propus unor cunoscuți să se deplaseze la SC „S.G.” SRL Urziceni pentru a achiziționa piese de schimb și accesorii auto, ei înțelegându-se ca plata mărfurilor să o facă cu filă CEC luată de la SC „V.I.” SRL Bârlad, societate care nu desfășura activitate economică și nu avea în contul deschis la BI.R. Sucursala Tecuci, nici o sumă de bani.
La sediul societății din Urziceni, C.E. a susținut că este administrator al SC „V.I.” SRL Bârlad, a prezentat documentele constitutive și a cumpărat marfă în valoare de 33.804.500 lei, facturată ca fiind livrată delegatului M.I., prezentat ca atare de inculpat.
Completarea CEC-ului seria B.B. nr.315 – 00001963 a fost făcută de delegatul amintit, data înscrisă fiind 1 noiembrie 1999, marfa fiind ulterior transportată la domiciliul participanților.
La 8 noiembrie 1999, fila CEC a fost respinsă de la plată, banca motivându-și refuzul pe lipsa disponibilului bancar și interdicției bancare, situații cunoscute de inculpat.
La 2 noiembrie 1999, C.E. le-a propus lui B.C. și V.I. să-l însoțească la aceeași societate din Urziceni pentru a mai cumpăra piese de schimb și accesorii auto, el relatându-le că este cunoscut de reprezentanții furnizoarei și aceștia acceptaseră ca plata să se facă prin filă CEC.
În acest scop, C.E. și B.C., l-au contactat pe T.G. despre care știau că are actele constitutive ale SC „G ” SRL Bârlad, acesta predându-i respectivele documente, ștampila și o filă CEC necompletată, semnată însă și ștampilată, emitentă fiind B.R.D. – Sucursala Vaslui – Agenția Huși. Cu același prilej, inculpatului i-a fost dată și o delegație tipărită sub antetul SC „G” SRL Bârlad, el completând-o pentru B.C..
Astfel, la 2 noiembrie 1999, cei trei inculpați, însoțiți de Miron Cristinel, s-au deplasat la Urziceni cu autoturismul lui V.I., condus de acesta.
Pe timpul deplasării, C.E. a completat fila CEC cu datele de identificare ale societății din Bârlad, a întocmit o listă cuprinzând marfa ce urma a fi achiziționată, ulterior el predându-le lui B.C.
La sediul furnizoarei, C.E. l-a prezentat pe B.C. și societatea pentru care întocmise documentele și fila CEC, în acest mod el asigurându-i pe reprezentanții SC „ S.G.” SRL Urziceni că marfa va fi plătită.
Cu factura nr.1266155 din 2 noiembrie 1999 s-au livrat produse în valoare de 29.228.500 lei, pentru plată fiind eliberată fila CEC seria B.003 nr.00105349.
Neînțelegându-se cu privire la achitarea unei sume de bani pentru transport, C.E. i-a dat lui V.I. o parte din produse,
restul fiind valorificat de el și B.C..
La 6 noiembrie 1999, banca a refuzat plata filei CEC pentru lipsă disponibil, societate în interdicție bancară și semnătură persoană neautorizată.
C.E., în aceeași perioadă, într-o manieră asemănătoare, au achiziționat piese de schimb și accesorii auto de la SC „V.T.97” SRL Constanța : factura nr.3801279 din 28 octombrie 1999, valoare 5.320.000 lei, pentru plată remițând fila CEC seria B.B-325 nr.00001965, refuzată la 5 noiembrie 1999 pentru lipsă disponibil în cont și societate aflată în interdicție bancară.
În 28 octombrie 1999, C.E. și doi cunoscuți, dîndu-se ca final „reprezentanți ai SC „V.I.” SRL Bârlad, s-au prezentat la un magazin de desfacere aparținând SC „N.T.” SA București, situat în Constanța, de aici ei cumpărând anvelope și acumulatori în valoare de 36.916.494 lei, după ce și-au declinat calități false și au arătat documentele constitutive ale societății despre care au susținut că are cifră de afaceri ridicată și activitate profitabilă – Fila CEC seria B.B – 315 nr.00001966, datată 29 octombrie 1999, completată de C.E., introdusă spre decontare la 4 noiembrie 1999, a fost refuzată la plată cu mențiunea lipsă disponibil și societate aflată în interdicție
bancară.
Produsele cumpărate, au fost transportate la domiciliul inculpatului C.E.
În luna noiembrie 1999, C.E. a inițiat o nouă achiziționare de marfă de la aceeași societate furnizoare, dar, pentru că între timp aceasta fusese pusă în temă odată ce se refuzase plata filei CEC, reprezentantul ei l-a încurajat să se deplaseze la Constanța cu intenția de a fi prins.
Pentru această deplasare, C.E. i-a contactat pe B.C. și V.I., cerându-le să procure o filă CEC în alb. Cel care a acceptat să găsească un asemenea document a fost M.E. care, la rândul său,l-a contactat pe S.S., taximetrist.
Cei 5 inculpați, intenționând să se deplaseze la Constanța, s-au îmbarcat în două autoturisme, pe traseu însă datorită unei defecțiuni tehnice ivită la unul dintre vehicule, au continuat drumul cu un singur autoturism. Permanent, C.E. a ținut legătura telefonică cu reprezentanții furnizoarei, aceștia anunțând organele de poliție.
În apropierea localității de destinație, C.E. i-a cerut lui M.E. să-i remită o filă CEC în alb aparținând SC „A.I.” SRL Bârlad și în prezența celorlalți, a completat-o cu date nereale, a aplicat ștampila dată de B.C. și delegații pentru ridicare a mărfii, aceasta din urmă pe numele lui B.C., în realitate el intenționând să-l însărcineze cu această din urmă atribuție, pe S.S..
La sediul societății, B.C., precizând că a fost trimis de C.E., sens în care a prezentat docuemntele falsificate, a indicat marfa pe care intenționau să o cumpere, pentru aceasta întocmindu-se factura fiscală nr.9894758 din 9 noiembrie 1999, valoarea fiind 58.879.987 lei. Pentru plată, B.C. a emis fila CEC seria BB 315 nr.00001996 din setul eliberat de B.I.R. - Agenția Tecuci.
În momentul începerii încărcării mărfii, toți participanții au fost reținuți de organele de poliție.
Împotriva sentinței, au declarat apeluri, inculpații C.E., V.I., M.E. și S.S., motivele invocate fiind greșita stabilire a situației de fapt și, implicit a vinovăției lor, precum și netemeinicia pedepselor aplicate.
Prin decizia penală nr.120 din 5 aprilie 2001, Curtea de Apel Constanța a admis apelurile declarate și, conform art.373 din Codul de procedură penală, a dispus extinderea efectelor căii de atac și cu privire la inculpatul B.C..
Instanța de apel a desființat sentința și în baza dispozițiilor art.334 din Codul de procedură penală a schimbat încadrarea juridică pentru inculpații C.E. și B.C. din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,2,3,5 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2, art.282 alin.1,2 din Codul penal cu aplicarea art.41 alin.2, în infracțiunea prevăzută de art.215 alin.4 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2, pentru inculpatul V.I., din infracțiunea prevăzută de art.26 din Codul penal, raportat la art.215 alin.1,2,3,5, cu aplicarea art.41 alin.2, art.26 din Codul penal, raportat la art.282 alin.1,2 cu aplicarea art.41 alin.2, în art.26 din Codul penal, raportat la art.215 alin.4 cu aplicarea art.41 alin.2, pentru inculpații M.E. și S.S., din infracțiunile prevăzute de art.26 din Codul penal, raportat la art.20, cu referire la art.215 alin.1,2,3,5 și art.282 alin.1,2 din Codul penal (pentru inculpatul M.E.), respectiv art.26 din Codul penal, raportat la art.20, cu referire la art.215 alin.1,2,3,5 din același cod, în infracțiunea prevăzută de art.26 din Codul penal, raportat la art.20 cu referire la art.215 alin.4 din același cod, toate cu aplicarea art.13 din Codul penal, urmare intervenirii modificării aduse art.146 din Codul penal, prin O.G.nr.207/2000.
În baza art.215 alin.4 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2, a art.74 și a art.76 lit.c din același cod, inculpatul C.E. a fost condamnat la 2 ani și 10 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b din Codul penal, s-a contopit pedeapsa aplicată cu pedeapsa de 2 luni închisoare și s-a dispus executarea pedepsei cea mai grea, de 2 ani și 10 luni închisoare.
În baza art.215 alin.4 din Codul penal cu aplicarea art.41 alin.2, a art.74 și art.76 lit.c din același cod, inculpatul B.C. a fost condamnat la 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art.26 din Codul penal, raportat la art.215 alin.4, cu aplicarea art.41 alin.2, a art.74 și a art.76 lit.c din același cod, inculpatul V.I. a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare.
Privindu-i pe acești inculpați, s-a înlăturat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor și aplicarea art.33 lit.a din Codul penal pentru inculpatul V.I..
În baza art.26 din Codul penal, combinat cu art.20, raportat la art.215 alin.4 din același cod, cu aplicarea art.74 și a art.76 din Codul penal, inculpatul M.E. a fost condamnat la 1 an închisoare.
În baza art.861 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani.
În baza art.863 din Codul penal, condamnatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzută la lit.a,b,c,d.
S-a făcut aplicarea art.864 din Codul penal.
S-a înlăturat, privindu-i pe inculpați aplicarea art.71 și a art.64 din Codul penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, cu referire la art.10 lit.c din același cod, s-a dispus achitarea inculpatului S.S. pentru complicitate la tentativa infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.26 din Codul penal, raportat la art.20, cu referire la art.215 alin.4 din același cod.
Prin hotărâre, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, motivele invocate fiind greșita achitare a inculpatului S.S. și netemeinicia pedepselor aplicate tuturor inculpaților.
Recursul declarat de parchet nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor dosarului, se reține că privindu-l pe inculpatul S.S., în sarcina căruia, în faza de urmărire penală în faza judecății în fond, pentru fapta din 9 noiembrie 1999 i s-a stabilit vinovăția pentru complicitate la tentativa infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.26 din Codul penal, raportat la art.20, cu referire la art.
215 alin.1,2,3 și 5 din Codul penal, motivul de recurs nu este fondat.
În contextul materialului probator administrat, contribuția lui S.S. a constat numai din prestarea sarcinii transportării celor 4 inculpați, la sediul S.C.”N.T.” SA București – Filiala Constanța și dacă s-ar fi realizat ceea ce aceștia preconizaseră, el urma să fie conducătorul auto care aducea produsele achiziționate, la domiciliile coinculpaților, pentru aceasta primind, astfel cum i s-a promis, o sumă de bani sau, cum s-a întâmplat de fapt, o parte din bunuri.
În acest spirit, există declarația inculpatului M.E., a martorului G.V. care a susținut că în permanență S.S. a rămas la mașina condusă de el, această susținere fiind confirmată și de martori, acestea coroborându-se cu poziția procesuală constantă, de nerecunoaștere, avută pe tot parcursul procesului penal, de cel în cauză.
Declarațiile coinculpaților, din faza urmăririi penale, conțin afirmații vagi, în sensul : B.C. „.... am înțeles că o anumită doamnă D., în vederea procurării de CEC-uri” l-a trimis pe S.S.; „am aflat că banii pe care urma să-i obțină..... urmau împărțeala în cinci părți egale, o parte revenindu-i deci și lui S.S.”.
În aceste condiții, dubiul profitând inculpatului, motivul de recurs nu este fondat.
În ce privește pedepsele aplicate inculpaților, se reține că procedând la stabilirea și aplicarea lor în acord cu criteriile generale, prevăzute de art.72 din Codul penal, instanța de apel a considerat pericolul social al faptelor, împrejurările în care s-au săvârșit, respectiv, prin aceeași rezoluție infracțională într-o perioadă relativ scurtă de timp și cu prejudicierea unor societăți comerciale ai căror reprezentanți, cu ușurință, și-au nesocotit îndatoririle de serviciu vizând diligența în furnizarea de mărfuri unor persoane față de care nu au manifestat suficientă atenție în verificarea documentelor care concurau la executarea unor comenzi de desfacere a mărfurilor din domeniul lor de activitate, dar și datele personale ale făptuitorilor, pedepsele corespunzând și scopului lor prevăzut ca atare în art.52 din Codul penal, prevenția generală și specială.
În conformitate cu prevederile art.38515 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța va fi respins și se va proceda corespunzător dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr.120 din 5 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța, privind pe inculpații C.E., B.C., V.I., M.E. și S.S..
Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive, după cum urmează: pentru inculpații C.E. și B.C. de la 10 noiembrie 1999 până la punerea efectivă în libertate; pentru inculpatul V.I. de la 15 decembrie 1999 până la punerea efectivă în libertate, iar pentru inculpatul M.E., perioada executată în arest preventiv de la 10 noiembrie 1999 până la 15 noiembrie 1999.
Onorariile în sumă de câte 300.000 lei cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 ianuarie 2003.