Decizia nr.413 Dosar nr.4543/2002
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr.225 din 27 septembrie 2002 a Curții de Apel Constanța.
S-a prezentat inculpatul, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B.A., lipsind intimata parte civilă N.G..
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a cerut admiterea recursului punând concluzii cu privire la reducerea pedepsei.
Procurorul a cerut respingerea recursului ca nefondat, pedeapsa aplicată a fiind just individualizată.
Inculpatul a regretat fapta săvârșită.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Tribunalul Constanța prin sentința penală nr.334 din 28 iunie 2002, în baza art.211 alin.2 lit.b,d,e, cu aplicarea art.37 lit.c l-a condamnat pe inculpatul B.M. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
A făcut aplicarea art.71 în ref. la art.64 Cod penal.
In baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată prin măsurile reținerii și arestării preventive, cu începere de la data de 5.12.2001 , la zi.
In baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului .
In baza art.14 și 346 Cod procedură penală a admis acțiunea civilă.
In baza art.998-999 și 969 Cod civil a obligat inculpatul la plata sumei de 400.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă N.G..
In baza art.189 și 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 2.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța hotărârea, tribunalul, pe baza probelor administrate în cursul procesului penal, a reținut că B.M. a consumat băuturi alcoolice în după-amiaza zilei de 30.11.2001, prin mai multe baruri din localitatea Istria, județul Constanța.
Intr-unul din baruri , inculpatul l-a observat pe N.G. și s-a hotărât ca după ce acesta va părăsi localul să-l urmărească și să-i sustragă banii pe care i-a văzut asupra sa.
Intr-adevăr, după ce victima a părăsit localul,inculpatul l-a urmărit până într-o zonă mai întunecoasă unde l-a acostat și după ce i-a pulverizat în față un spray paralizant, l-a lovit de mai multe ori trântindu-l la sol. Când N.G. era imobilizat, în neputință de a se apăra, B.M. i-a luat din buzunarul interior al hainei suma de 945.000 lei, după care a părăsit locul faptei.
Din banii furați, inculpatul a folosit în interes propriu 545.000 lei, iar diferența de 400.000 lei a fost găsită asupra sa cu ocazia percheziției și restituită părții vătămate.
Urmare agresiunii la care a fost supus , N.G. a suferit vătămări corporale ce au necesitat îngrijiri madicale pentru vindecare timp de 7-8 zile (f.7 dos.urm.pen.)
Din fișa de cazier judiciar ( f.28-29 dos.urm.pen.) și relațiile solicitate de instanță (f.20 dos.instanță) rezultă că B.M. a săvârșit mai multe infracțiuni încă din perioada când era minor, suferind mai multe condamnări la pedepse privative de libertate, liberat condiționat la 13.05.1998 din executarea ultimei pedepse de 3 ani închisoare.
Impotriva acestei hotărâri a declarat apel B.M. pe care o critică sub aspectul realității stării de fapt.
Prin decizia penală nr.225 din 27 septembrie 2002 Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat apelul inculpatului.
Hotărârea mai-sus menționată a fost recurată în termen legal de inculpat, solicitând reducerea pedespei.
Criticile formulate de inculpat își găsesc sediul în cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.14 Cod procedură penală.
Recursul declarat de inculpat este nefondat .
Din examinarea probelor și lucrărilor dosarului se constată că instanța de apel a reținut corect situația de fapt, pe baza probelor administrate în cauză, de altfel necontestate de inculpat, și a făcut o corectă încadrare juridică a faptei reținută.
Totodată se constată că instanța a individualizat în mod just pedeapsa în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal evaluând corect gradul de pericol social precum și al persoanei inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, asfel că pedeapsa de 8 ani închisoare este corespunzătoare criteriilor enunțate și nu sunt temeiuri de reducere.
Criticile fiind așadar neîntemeiate, și cum din oficiu nu se constată alte motive care ar putea fi luate în considerare , recursul examinat este nefondat, urmând a se respinge ca atare în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva deciziei penale nr.225 din 27 septembrie 2002 a Curții de Apel Constanța, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 5 decembrie 2001 la 29 ianuarie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi 29 ianuarie 2003.