D E C I Z I A NR. 444 DOSAR NR. 2493/2002
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul B.O. împotriva deciziei nr.235 din 9 mai 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Recurentul a fost prezent în stare de arest, asistat de apărătorul din oficiu, avocat T.I.
Au lipsit părțile vătămate B.O., B.T. și Spitalul de Urgență „Floreasca”.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul a criticat hotărârile sub aspectul individualizării pedepsei în sensul că instanțele trebuiau să rețină în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și pe cale de consecință aplicând art.74-76 pedeapsa să fie coborâtă sub minimul special prevăzut de lege.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului.
În ultimul cuvânt, inculpatul a declarat că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează să fie aplicată în cauză.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentința penală nr.16 din 27 februarie 2002, Tribunalul Călărași a condamnat pe inculpatul B.O., la o pedeapsă de 16 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art.174, 175 lit.c Cod penal, cu aplicarea și a dispozițiilor art.71 și 64 din același cod.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și a fost dedusă prevenția de la 11 martie 2001.
S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.726.850 lei, cu dobânzile legale, către partea civilă Spitalul de Urgență Floreasca București.
S-a reținut, în fapt, urmare probelor administrate, că, în ziua de 9 martie 2001, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu fratele său B.C., s-a luat la ceartă cu acesta, lovindu-l cu pumnii iar apoi cu un topor în cap.
Din concluziile raportului medico-legal, întocmit în cauză, a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a produs prin dilacerare și hemoragie meningo-cerebrală consecutivă unui traumatism cu fractură de boltă craniană iradiată la bază, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, posibil muchia unui topor, între acestea și deces existând o legătură directă de cauzalitate.
Curtea de Apel București – secția I penală – prin decizia nr.235 din 9 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Împotriva ultimei hotărâri, inculpatul a declarat recurs solicitând casarea acestora și, prin reținerea de circumstanțe atenuante, reducerea pedepsei aplicate.
Recursul declarat nu este fondat.
La individualizarea pedepsei instanțele au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.72 Cod penal pe care le-a adecvat corespunzător materialului probator administrat în cauză.
Au fost avute în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite precum și persoana inculpatului, infractor primar dar nesincer pe parcursul procesului penal, circumstanțe în raport de care pedeapsa aplicată acestuia, spre minimul special prevăzut de lege, apare corect individualizată.
În raport de cele expuse, cererea de reținere a unor circumstanțe atenuante, care, dealtfel, nici nu au fost precizate, nu este justificată.
Astfel fiind, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de inculpatul B.O. împotriva deciziei nr.235 din 9 mai 2002 a Curții de Apel București, Secția I penală, ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 11 martie 2002, la zi.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 ianuarie 2003.