S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul U.Ș. împotriva deciziei penale nr.138 din 4 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova.
S-a prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest, asistat de avocat A.I., apărător desemnat din oficiu.
Au lipsit intimatele părți vătămate C.M. și B.V.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate, ținând seama de circumstanțele reale ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere ca nefondat a recursului.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentința penală nr.245 din 23 octombrie 2001 Tribunalul Gorj a condamnat pe inculpatul U.Ș. la pedepsele de :
- 18 ani închisoare și interzicerea pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art.174, 175 lit.c, 176 lit.d din Codul penal;
- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 alin.2 din Codul penal;
- 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.d din Codul penal.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b și 35 din Codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, având de executat pedeapsa principală de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal.
A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus detenția acestuia cu începere de la 30 mai 2001 la zi.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 750.000 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, urmând să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt, următoarele :
Inculpatul U.Ș., în prezent în vârstă de 26 de ani, s-a născut în comuna D., satul B., județul G., locuind cu părinții și fratele său U.V., în acea localitate.
După absolvirea a 7 clase, inculpatul a început să comită acte de sustragere, atât în dauna membrilor familiei sale, cât și de la alte persoane.
Astfel, prin sentința penală nr.401 din 2 februarie 1995 a Judecătoriei Târgu-Jiu inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat.
În perioada următoare, deși s-a încadrat la S.C.”P.G.” inculpatul a continuat să sustragă bani și bunuri de la părinții și fratele său.
În după amiaza zilei de 21 mai 2001 inculpatul a plecat de la locul de muncă și a revenit la casa părintească, unde, negăsind pe nimeni în locuință, a sustras suma de 1.300.000 lei și un costum, o vestă și o cămașă, obiecte de vestimentație ce aparțineau fratelui său, U.V.
După aceasta, inculpatul a revenit în municipiul Târgu-Jiu dormind în gară și în alte locuri, asigurându-și întreținerea din banii sustrași.
Rămânând fără surse de existență și cunoscând că mama sa U.A., își păstrează economiile bănești la sora ei, B.E., în vârstă de 64 de ani, din aceeași localitate, inculpatul a luat hotărârea să sustragă valori din locuința mătușii sale.
Ca atare, în seara zilei de 27 mai 2001 inculpatul s-a deplasat în satul Bucureasa, ajungând la locuința mătușii sale, după ora 23,00.
Deoarece mătușa inculpatului dormea în casă, având ușa de intrare asigurată din interior, inculpatul a pătruns prin escaladarea ferestrei în bucătăria anexată locuinței.
Peste noapte, inculpatul a dormit în această anexă, iar dimineața, în jurul orei 6,00 când B.E. a intrat în bucătărie, constatând prezența unei persoane despre care nu avea cunoștință că se află în acel loc, aceasta a început să țipe și să ceară ajutor.
Pentru a o împiedica pe mătușa sa să strige, inculpatul a lovit-o în cap, de mai multe ori, cu un ciocan găsit lângă ușa de acces.
Deși victima a căzut, inculpatul a continuat actele de agresiune, lovind-o cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, în regiunea gâtului.
După aceasta, inculpatul a părăsit bucătăria, a pătruns în casă și, căutând în șifonier, a găsit suma de 9.800.000 lei, pe care și-a însușit-o.
Constatând că pe obiectele sale de îmbrăcăminte și încălțăminte sunt urme de sânge provenind de la victimă, inculpatul le-a abandonat, ascunzându-le în lada unui recamier, îmbrăcându-se cu obiecte pe care le-a găsit în casa victimei.
În continuare, inculpatul s-a deplasat în municipiul Târgu-Jiu, de unde a luat trenul, mergând în Timișoara, unde a fost identificat și reținut de poliție în noaptea de 8/9 iunie 2001.
Din concluziile raportului de autopsie medico-legală rezultă că moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei externe și interne, consecințe a unei plăgi înjunghiate cervicale, anterioare, cu interesarea arterei tiroidiene stânga și a laringelui.
Inculpatul a fost expertizat medico-legal psihiatric în condiții de internare, stabilindu-se că prezintă tulburare de personalitate de tip antisocial, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică conținutului și consecințelor faptelor sale și având discernământul păstrat în raport cu faptele comise.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpatul.
În apelul parchetului, astfel cum a fost modificat de procurorul de ședință, s-a solicitat:
- majorarea pedepsei stabilite pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art.174, 175 lit.c, art.176 lit.d din Codul penal, susținându-se că aceasta nu corespunde gravității sociale deosebit de ridicate și profilului moral negativ al făptuitorului;
- reîncadrarea infracțiunii de tâlhărie, în prevederile art.211 alin.2 lit.b,d, și f din Codul penal, deoarece fapta a fost comisă numai în timpul nopții și într-o dependință a locuinței, dar și de o persoană având asupra sa o armă;
- confiscarea specială în temeiul art.118 lit.d din Codul penal, a sumei de 9.800.000 lei, dobândită de inculpat în mod vădit prin săvârșirea infracțiunii și
- majorarea cheltuielilor judiciare la a căror plată a fost obligat către stat, deoarece suma de 3.000.000 lei stabilită de prima instanță nu acoperă decât cheltuielile pentru constatarea medico-legală și expertiza psihiatrică.
În apelul inculpatului s-a solicitat atenuarea tratamentului sancționator, cu motivarea că este tânăr, deci mai ușor de reeducat și a manifestat deplină sinceritate pe parcursul procesului penal.
Prin decizia penală nr.138 din 4 aprilie 2002 Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
A desființat sentința, a descontopit pedepsele, înlăturând sporul de contopire de 2 ani închisoare.
A fost majorată de la 18 ani închisoare la 22 ani închisoare pedeapsa principală stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.174, 175 lit.c, 176 lit.d din Codul penal.
A fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.d și f din Codul penal, în acelea ale art.211 alin.2 lit.b,d,f din Codul penal, menținând pedeapsa stabilită de 15 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b și art.35 din Codul penal, s-a dispus contopirea pedepselor principale în pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 2 ani închisoare, urmând ca în total inculpatul U.Ș. să execute pedeapsa de 24 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal.
În baza art.118 lit.d din Codul penal inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 9.800.000 lei, cu titlu de confiscare specială.
Au fost majorate cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligat inculpatul către stat, de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și a fost dedusă în continuare detenția acestuia, cu începere de la 23 octombrie 2001 la zi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea lui, casarea deciziei atacate și reducerea pedepsei.
Examinând recursul în raport de motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct.14 din Codul de procedură penală, se constată că nu este fondat.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de apel a avut în vedere gradul deosebit de ridicat al faptelor, modalitatea și împrejurările comiterii lor, respectiv inculpatul a pătruns fără drept în casa mătușii sale în vârstă de 64 de ani, apoi i-a aplicat acesteia lovituri repetate cu ciocanul și cuțitul, în zone vitale ale corpului, după care a abandonat-o, sustrăgându-i din locuință suma de 9.800.000 lei.
De asemenea, instanța de apel a ținut seama și de persoana infractorului, care este cunoscut cu antecedente penale, s-a sustras de la urmărirea penală, a recunoscut și regretat faptele comise.
De altfel, pedeapsa rezultantă de 24 de ani închisoare, sub aspectul cuantumului său, este în măsură să asigure reeducarea inculpatului în vederea reinserției sale în comunitate și prevenția generală, conform scopului prevăzut de art.52 din Codul penal.
Așa fiind, se apreciază că instanța de control judiciar a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, dând eficiența necesară dispozițiilor art.72 din Codul penal.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, urmează ca recursul declarat de inculpat să fie respins ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 30 mai 2001 la 31 ianuarie 2003.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, urmează ca recurentul inculpat să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.Ș. împotriva deciziei penale nr. 138 din 4 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 mai 2001 la 31 ianuarie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2003.