Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 60/2003

Pronunțată, în ședință publică, azi 8 ianuarie 2003.

            S-a luat în examinare contestația în anulare  formulată de contestatorii M.L.F. și M.M. împotriva deciziei penale nr.508 din 30 ianuarie 2002 a Curții Supreme de Justiție.

            Au lipsit contestatorii, a căror citare nu s-a dispus.

 

C U R T E A

 

            Asupra contestației în anulare de față;

            În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin sentința penală nr.43 din 19 martie 2001, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul M.L.F. la 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art.183 din Codul penal, cu aplicarea art.99 alin.3 din Codul penal.

            S-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 9 iulie 1997 la 29 ianuarie 1998.

            Inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente  M.M., să plătească părților civile  F.M. și F.C. sumele de 50.000.000 lei despăgubiri civile și 50.000.000 lei despăgubiri morale, Spitalului județean Suceava suma de  67.130 lei cheltuieli de spitalizare și 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

            S-a reținut că, în seara zilei de 6 iulie 1997, inculpatul M.L.F. împreună cu inculpatul C.P. condamnat în cauză pentru infracțiunea de furt calificat) au consumat băuturi alcoolice în apropierea unui chioșc particular, aparținând lui T.O.P.G.. După un timp, inculpatul  M.L.F.  a adresat cuvinte jignitoare patronului,  iar acesta a ieșit din chioșc pentru a-i cere explicații. Când  a ajuns lângă inculpați, aceștia l-au lovit, pe rând, cu pumnii. În ajutorul lui, a intervenit victima F.D., care consuma băuturi procurate de la același chioșc, dar inculpatul  M.L.F. a îmbrâncit-o, iar aceasta, urmare proiectării pe asfalt, s-a lovit la cap, suferind un traumatism cranio cerebral cu fractură de os occipital stâng, cu consecința producerii unei hemoragii meningo cerebrale, contuzie și dilacerare cerebrală și de cerebel.

            În timp ce victima era căzută, în stare de inconștiență, inculpatul  C.V.P. i-a sustras din buzunar suma de 10.000 lei.

            Victima a decedat, în spital, în dimineața zilei următoare, prin insuficiență cardio-respiratorie acută.

            Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr.175 din 4 iunie 2001 a respins, ca nefondate, apelurile declarat de inculpat   și partea responsabilă civilmente.

            Împotriva acestei decizii au declarat recursuri, inculpatul și partea responsabilă civilmente menționată.

            Inculpatul, atât prin apărătorul său, cât și prin memoriul scris, depus la dosar, a susținut că nu este vinovat de moartea victimei, aceasta fiind, în aceeași seară, lovită la sediul poliției de lucrători de poliție.

            Recurenta parte responsabilă civilmente nu și-a motivat recursul și nici, nu s-a prezentat pentru a-l susține.

            Curtea Supremă de Justiție, Secția penală, prin decizia penală nr.508 din 30 ianuarie 2002 a respins recursurile, obligându-i pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat.

            Invocând prevederile art.386 lit.b din Codul de procedură penală, inculpatul  M.L.F.  și partea responsabilă civilmente  M.M. au formulat contestație în anulare, prin care au susținut că la data de 30 ianuarie 2002, când s-a judecat recursul, au fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această situație.

            În acest sens, contestatorii au depus la dosar, o copie xerox a unei adeverințe medicale, cu care își dovedesc susținerile, și solicită admiterea în principiu a contestației în anulare.

            Contestația în anulare este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

            Potrivit art.386 alin.1 lit.b din Codul de procedură penală, împotriva hotărârilor penale definitive, se poate face contestație în anulare... b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare.

            Raportând această prevedere legală procedurală la cauză se reține că, actul medical, depus în susținerea  contestației în anulare de contestatori, este datat în 31 ianuarie 2002, deci o zi după data de 30 ianuarie 2002, când a fost soluționat recursul de către Curtea Supremă de Justiție.

            Pe de altă parte, la acea dată, inculpatul nu a cerut amânarea judecării cauzei, cerere pe care nu a adresat-o nici intimata parte responsabilă civilmente..

            Ca atare, contestația în anulare formulată de condamnat și de partea responsabilă civilmente neîntrunind cerințele textului legal evocat, va fi respinsă ca inadmisibilă.

            În conformitate cu dispozițiile art.192 alin.4 din Codul de procedură penală, contestatorii vor fi obligați să plătească statului sumele de câte 400.000 lei cheltuieli judiciare.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

 

            Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul M.L.F. și partea responsabilă civilmente  M.M. împotriva deciziei penale nr.508 din 30 ianuarie 2002 a Curții Supreme de Justiție.                  

Obligă pe contestatori să plătească statului sumele de câte 400.000 lei cheltuieli judiciare.

            Pronunțată, în ședință publică, azi 8 ianuarie 2003.