S-au luat îm examinare recursurile declarate de inculpații A.G.D., C.A. și I.R.I. împotriva deciziei penale nr.536/A din 9 octombrie 2002 a Curții de Apel Galați.
S-au prezentat recurenții inculpați în stare de arest și asistați de avocat T.I., apărător desemnat din oficiu, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpaților a cerut achitarea întrucât a existat acordul părții vătămate în întreținerea relațiilor sexuale.
Cât privește pe inculpatul C.A. arată că nu i-a fost admisă proba cu 3 martori.
În subsidiar, a cerut schimbarea încadrării juridice a faptei în cea prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal și pe cale de consecință, reducerea pedepselor.
Procurorul a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.
Inculpații, în ultimul lor cuvânt, au arătat că sunt nevinovați.
C U R T E A
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr.296 din 24 iunie 2002 Tribunalul Brăila, în baza art.197 alin.1 și 2 lit.a și alin.3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 și art.75 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul C.A. la 10 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de viol.
În baza art.189 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit.c Cod penal și art.13 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art.201 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal a condamnat pe același inculpat, la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de perversiune sexuală și 1 an pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal.
În baza art.202 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de corupție sexuală.
În baza art.33 lit.a – 34 lit.b – 35 alin.3 Cod penal a dispus contopirea pedepselor principale cât și a pedepselor complimentare, dispunându-se să execute pedeapsa principală cea mai grea, sporită cu 1 an, cât și pedeapsa complimentară cea mai grea, în total 11 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, respectiv de la 10 iulie 2002 la 8 august 2002 și potrivit art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cuprinsă între 9 februarie – 24 iunie 2002.
În baza art.197 alin.1,2 lit.a și alin.3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99-100 Cod penal și art.109 Cod penal a condamnat pe inculpatul minor A.G.D. la 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de viol.
În baza art.189 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99, 100 Cod penal și art.109 Cod penal și art.13 Cod penal a condamnat pe același inculpat la 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art.201 alin.1,2 Cod penal cu aplicarea art.99, 100, 109 Cod penal a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de perversiuni sexuale.
În baza art.33 lit.a – 34 lit.b Cod penal s-a dispus a executa pedeapsa cea mai grea sporită cu 6 luni, în total 5 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului pe o perioadă de 30 zile respectiv 10 iulie – 8 august 2002 și potrivit art.88 Cod penal a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive cuprinsă între 9 februarie – 24 iunie 2002.
În baza art.197 alin.1 și 2 lit.a și alin.3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul I.R.I. la 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de viol și 2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal.
În baza art.189 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal și art.75 lit.c Cod penal a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art.202 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală.
În baza art.33 lit.a – 34 lit.b Cod penal și art.35 alin.1 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complimentară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b Cod penal.
În baza art.61 Cod penal a menținut liberarea condiționată pentru restul de 264 zile închisoare din pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.189 din 12 iunie 2000 a Tribunalului Brăila.
În baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, respectiv 10 iulie – 8 august 2002 și potrivit art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive cuprinsă între 9 februarie – 24 iunie 2002.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 Cod penal.
A luat act de neconstituirea de parte civilă a părții vătămate C.A.M., asistată de C.L. și C.I.
În baza art.189 -191 Cod procedură penală a obligat pe inculpații C.A. și A.G.D. la câte 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 450.000 lei reprezentând onorariu apărătorului desemnat din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Partea vătămată C.A.M., în vârstă de 14 ani în anul școlar 2001-2002 a fost elevă în clasa a VIII-a la Școala Generală nr.3, situată în bariera Călărașilor.
În urmă cu un an, când aceasta era încă elevă în clasa a VII-a, inculpatul C.A., cunoscut sub porecla de A.C., frecventa curtea școluii sau împrejurimile acesteia, astfel că a cunoscut-o pe partea vătămată C.A.M., știind că este elevă, la ce clasă, de multe ori asistând la orele de sport. Vrând să o cunoască, de multe ori a trimis diferite colege să o cheme din clasă.
Partea vătămată, cunoscându-i reputația proastă de a refuzat în mod repetat să stea de vorbă cu acesta sau să absenteze de la cursuri pentru a-l întâlni, de multe ori fiind nevoită să se ascundă de el.
În mod repetat inculpatul i-a indus temerea că o va bate și chiar a lovit-o, într-una din zilele toamnei anului 2001, găsind-o în fața scării blocului, întrucât a refuzat să-l întâlnească.
De regulă, acesta era însoțit de mai multe persoane, de asemenea cu o reputație dubioasă.
În aceste condiții, partea vătămată a fost nevoită să relateze părinților amenințările inculpatului, astfel că aceștia au început să o aștepte la terminarea cursurilor sau să o viziteze la școală în pauze.
Conduita agresivă a inculpatului față de partea vătămată era cunoscută și de persoanele din anturajul acestuia, printre care și cei doi inculpați A.G.D. și I.R.I., toți știind că partea vătămată era elevă la Scoala Generală nr.3 în clasa a VIII-a, fiind cunoscută sub numele de Ana.
Intenția inculpatului C.A. a fost aceea de a o determina să întrețină raporturi sexuale, întrucât auzise că ar fi avut astfel de raporturi cu o altă persoană.
În data de 8 ianuarie 2002, după orele 17,00 partea vătămată se afla în stația de tramvai din Bariera Călărașilor, cu direcția cartier Radu Negru, care fiind observată de inculpații C.A. și A.G.D.. Cei doi s-au apropiat de aceasta, inculpatul A.G.D. a acostat-o, mascându-l pe celălalt inculpat, știind că fuge de acesta.
În această situație, a apărut și celălalt inculpat care a apucat-o de geacă și i-a spus să-i însoțească, urcând-o cu forța în tramvai sub pretextul că trebuie să lămurească faptul că partea vătămată îi evita pe inculpatul C.A.
Aceasta, afară fiind întuneric și nici o persoană cunoscută prezentă, la care să apeleze pentru ajutor, a urcat în tramvai mergând până la stația „Albina”. De aici au mers printre blocuri la locuința martorei P.M., adresă cunoscută de inculpatul A.G.D., întrucât fuseseră vecinii săi.
Partea vătămată i-a însoțit convinsă fiind că cei doi pot fi în stare să o bată dacă li s-ar fi opus.
În apartament se afla P.I. cunoscut al inculpatului, fiul gazdei.
Ajunși în apartament unde era întuneric –lumina fiind întreruptă, inculpatul C.A. a luat-o pe partea vătămată și a dus-o în dormitor, unde sub amenințare i-a cerut să se dezbrace și a întreținut un raport sexual normal cu aceasta.
După consumarea actului sexual, l-a chemat pe celălalt inculpat care, de asemenea, a amenințat-o și a constrâns-o să întrețină raport sexual.
Partea vătămată nu a încercat nici un moment să ceară ajutorul celor doi martori P.M. și fiul acesteia P.I., deoarece erau evident cunoștințe ale inculpaților care i-au și cinstit cu o sticlă de vodcă, cafea și băuturi răcoritoare. În apartament, partea vătămată a fost ținută fără voia ei, de cei doi inculpați aproximativ 2 ore.
După ce s-au consumat aceste raporturi sexuale, cei trei au plecat, inculpații amenințând-o pe partea vătămată să nu sesizeze cele petrecute părinților sau organelor de poliție.
- 6 –
De la acea dată, inculpatul C.A. a continuat să o caute pe partea vătămată la școală, întreținându-i acea temere, partea vătămată căutând tot felul de pretexte pentru a scăpa de ei.
În după amiaza zilei de 2 februarie 2002, în jurul orei 15,00 partea vătămată însoțită de vărul său C.I., tot minor, se aflau pe Sos.Vizirului, în apropierea Căminului SC „D”, când a fost văzută de cei doi inculpați, care s-au hotărât să o acosteze și să o determine să întrețină raporturi sexuale.
În fugă, s-au apropiat de aceasta și pe un ton amenințător i-au cerut martorului să plece. Acesta, de teamă, a abandonat-o pe partea vătămată, căreia cei doi i-au cerut să-i însoțească în Parcul Monument. Deși partea vătămată a refuzat, cei doi au apucat-o de mâini pe care i le-au pus sub brațele lor, determinând-o să-i însoțească .
Au traversat apoi parcul, care era aproape pustiu apoi au determinat-o să escaledeze gardul împrejmuitor intrând în pădure, mergând până aproape de Cabana Stejarilor. Aici, inculpatul C.A. a amenințat-o cu spânzurătoarea, legându-i un șnur pe care l-a atârnat de o creangă și apoi de trunchiul unui copac.
Aceste acte ale inculpatului sunt relatate atât de partea vătămată cât și de inculpatul I.R.I. și martorul D.S., care a precizat că partea vătămată a fost legală de copac „ca o vacă”.
După ce a fost amenințată și pulverizată în față cu un spray lacrimogen, partea vătămată a fost determinată să întrețină cu inculpații raporturi sexuale atât normale cât și anormale (orale), fiecare din inculpați asistând la raporturile sexuale ale celuilalt.
După aceasta, inculpații au mai lovit pe partea vătămată pentru că anterior fugise de ei și pentru a nu reclama cele petrecute.
Cu toate acestea, în seara respectivă, partea vătămată i-a povestit mamei sale cele întâmplate la acea dată, cât și la data de 8 ianuarie 2002, indicând acesteia și apartamentul în care fusese dusă și cerându-i să o aștepte de la școală în fiecare seară. Părinții minorei au luat hotărârea să o aștepte pe fată și au sesizat organele de poliție, făcând demersuri să o transfere la o școală din comuna Bogdănești, jud.Vaslui.
În zilele următoare, de această dată în pauze, inculpații au căutat-o din nou pe partea vătămată la școală, cerându-i să se întâlnească din nou cu ei. Partea vătămată sperând că între timp va fi transferată și pentru a-i îndepărta le-a promis că se vor întâlni pe data de 9 februarie 2002.
În ziua de 7 februarie 2002, orele 15,00 inculpatul C.A. însoțit de inculpații A.G.D., I.R.I. și martorul D.S., toți sub influența băuturilor alcoolice, având la ei o sticlă de 2 litri de vin, au căutat-o din nou pe partea vătămată la școală.
Atât martorul cât și inculpatul I.R.I. cunoșteau și ei faptul că partea vătămată este minoră, elevă în clasa a VIII-a și mai ales faptul că inculpatul C.A. a terorizat-o pe elevă și că aceasta „datorită stării de teamă merge oricând cu ei și face tot ce vor ei”.
Fiind pauza mare, inculpatul C.A. a trimis o elevă să o cheme pe partea vătămată pentru a sta de vorbă cu ei. Partea vătămată a refuzat inițial, dar inculpatul A.D. a escaladat gardul în curtea școlii și i-a spus acesteia că va fi scandal la școală, aducând la cunoștință faptul că ea a avut relații sexuale cu ei, dacă nu îi însoțește.
De teamă, partea vătămată a acceptat să iasă din școală și să vină în scara blocului vecin, unde o aștepta inculpatul C.A., în timp ce inculpatul I.R.I. și martorul D.S. erau lângă gardul școlii.
Întrucât inculpatul C.A. primise o citație de la sectorist pentru data respectivă, crezând că este cercetat datorită reclamației părții vătămate, a încercat să o determine să îi însoțească la poliție pentru a declara că raporturile sexuale s-au consumat cu consimțământul acesteia.
Cu acest pretext, cei trei inculpați au determinat-o să urce în tramvai mergând la ultima stație unde au coborât și au mers în pădure spre Grădina Zoologică.
Potrivit declarației martorului D.S. care s-a urcat și el în tramvai, partea vătămată „tremura de frică” în tramvai luând loc pe un scaun, iar inculpații încadrând-o.
Ajunși în pădure, inculpatul A.G.D. a întreținut în prezența celorlalți inculpați, un raport sexual normal.
Întrucât martorul D.S.l îi însoțise, i-au pretins și acestuia să întrețină raport sexual cu minora, dar acesta a refuzat. De teama inculpatului C.A., care era agresiv și în stare de ebrietate, martorul s-a îndepărtat cu partea vătămată 10-15 m, s-au ascuns după un copac, reîntorcându-se după câteva minute, spunând că raportul sexual s-a consumat.
De aici, toți s-au deplasat înspre oraș, trecând prin cimitirul municipal, loc unde inculpatul profitând de starea de temere în care se afla partea vătămată, singură, însoțită de 4 persoane, afară fiind deja noapte, a întreținut pe un mormânt un raport sexual.
De aici și-au continuat deplasarea până la stația de tramvai, au urcat și au mers până la stația Albina unde au coborât, tot cu intenția de a o duce pe partea vătămată în apartamentul familiei P. pentru a întreține din nou raporturi sexuale.
Martorul D.S. și-a continuat deplasarea cu tramvaiul, plecând la domiciliul său.
Cei trei inculpați și partea vătămată au ajuns în apartamentul respectiv, au intrat în locuință și cei doi inculpați C.A. și A.G.D. au intrat în dormitor, inculpatul I.R.I., rămânând în sufragerie cu gazdele.
În acest timp, inculpatul C.A. a întreținut cu partea vătămată un raport normal, în timp ce inculpatul A.G.D. îi privea.
Apoi, acesta a întreținut un raport sexual anal, deși partea vătămată plângea și gemea.
După consumarea acestui raport sexual, partea vătămată a fost silită să întrețină raporturi sexuale simultane cu inculpatul A.G.D. normal și cu inculpatul C.A., oral.
În acest timp, a intrat în dormitor și inculpatul I.R.I., care a cerut să întrețină și el raporturi sexuale cu partea vătămată, cei doi inculpați cerându-i însă ca acesta să se consume în dormitor, în prezența lor.
Partea vătămată însă s-a opus și a cerut să meargă în baie, loc unde inculpatul a avut raport sexual cu partea vătămată, deși realiza din atitudinea părții vătămate că este fără voia acesteia.
Întrucât, între timp cursurile școlii se terminaseră și mama părții vătămate care o aștepta afară a aflat de la colegii minorei că fusese luată de la școală de inculpați, a sesizat organele de poliție și împreună cu un echipaj de poliție s-au deplasat la locuința familiei P., unde bănuia că fusese dusă din nou fiica sa.
Într-adevăr în timp ce se consuma raportul sexual dintre minoră și inculpatul I.R.I., a apărut echipajul de poliție, declașându-se cercetările.
Potrivit raportului de constatare medico-legală întocmit de Serviciul județean de Medicină Legală Brăila, minora a prezentat o deflorare veche, iar la nivelul regiunii anale, leziuni recente specifice actelor de inversiune sexuală ce s-au putut produce prin acțiunea unui corp dur.
Din depoziția părții vătămate, rezultă că echimoza de la nivelul feței nu i-a fost cauzată de inculpați ci de tatăl său.
Partea vătămată, asistată de mama sa în instanță și-a menținut declarațiile, însă inculpații au căutat să îngreuneze cercetarea judecătorească și să acrediteze ideea că partea vătămată a mers cu ei fără a fi amenințată de către inculpatul C.A., având o proastă reputație, că întreține raporturi sexuale în schimbul unor sume mici de bani, că la poliție a fost forțată să dea acele declarații, dar nu pot dovedi aceste afirmații.
Situația de fapt reținută de către instanță este dovedită cu probele administrate în cauză, respectiv: declarațiile și plângerea părții vătămate C.A.M., declarațiile mamei sale C.L., raportul de constatare medico-legală; procesul verbal de cercetare la fața locului; procesul verbal de conducere în teren și planșele foto; declarațiile martorilor, procesele verbale de confruntare a inculpaților cu partea vătămată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul C.A. a susținut că a întreținut relații sexuale cu partea vătămată cu consimțământul acesteia, aceasta fiind o persoană cu moravuri ușoare, motiv pentru care a solicitat achitarea.
În subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal și aplicarea art.81 Cod penal.
Inculpatul A.G.D. a susținut că a avut raporturi sexuale cu partea vătămată cu acordul acesteia și a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal și aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal.
Inculpatul I.R.I. a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Prin decizia penală nr.536/A din 9 octombrie 2002 Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondate apelurile inculpaților, s-a dedus din pedepsele aplicate durata arestării preventive și au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații, solicitând casarea deciziei atacate și în rejudecarea cauzei achitarea, motivat de faptul că relațiile sexuale au fost întreținute cu acordul părții vătămate.
În subsidiar, s-a cerut schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art.198 alin.1 și aplicarea dispozițiilor art.81 din Codul penal și pe cale de consecință, reducerea pedepselor.
Recursurile sunt nefondate.
Din ansamblul probator administrat se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt, făcând o încadrare juridică a faptelor potrivit dispozițiilor legale reținute, stabilind vinovăția inculpaților în concordanță cu acesta.
Declarația părții vătămate dată în cursul urmăririi penale precizează că a avut raporturi sexuale cu inculpații împotriva voinței sale, fiind agresată de aceștia.
De altfel, declarația părții vătămate se coroborează și cu concluziile raportului medico-legal care evidențiază în zona regiunii anale leziuni recente.
Totodată se reține din declarațiile colegilor de școală ai părții vătămate că, ori de câte ori aceasta era luată de la școală de către inculpați, aceasta era speriată și timorată.
De altfel, inculpații în declarațiile date în faza urmăririi penale au recunoscut comiterea faptelor, detailând modul de comitere a acestora.
Or, în raport de aceste probe, încadrarea juridică dată faptelor este corespunzătoare astfel că, vinovăția inculpaților este dovedită, încât primul motiv de recurs care vizează achitarea, cât și cel de-al doilea motiv, referitor la schimbarea încadrării juridice a faptei în cea prevăzută de art.198 alin.1 din Codul penal sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.
În ce privește individualizarea pedepselor, analizând pericolul social deosebit al faptelor comise, în condițiile arătate cu ocazia expunerii situației de fapt, cât și persoana inculpaților care în fața instanței, în afară de inculpatul I.R.I., au avut o poziție nesinceră, că sunt tineri, fără ocupație, inculpații C.A. și A.G.D. sunt lipsiți de antecedente penale (acesta din urmă fiind minor la data săvârșirii faptei) aceasta corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal și sunt de natură să asigure scopul educativ și preventiv al pedepselor conform art.52 din Codul penal, încât reducerea acestora nu se impune.
Pe cale de consecință, Curtea, în baza prevederilor art.38515 pct.2 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Potrivit prevederilor art.88 din Codul penal se va deduce arestarea preventivă la zi pentru fiecare inculpat.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.G.D., C.A. și I.R.I. împotriva deciziei penale nr.536/A din 9 octombrie 2002 a Curții de Apel Galați.
Deduce din pedeapsă, perioada reținerii și arestării preventive pentru fiecare inculpat de la 9 februarie 2002 la 7 februarie 2003.
Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi 7 februarie 2003.