|
Conform art. 18 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala țării. Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă în ierarhia instanțelor judecătorești din România și are, în principal, competența de a judeca recursul în casație și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.
În temeiul Legii privind organizarea judiciară, nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în:
Secția I civilă ,
Secția Penală,
Secția a II-a civilă,
Secția de Contencios Administrativ și Fiscal,
4 complete de 5 judecători și
Secțiile Unite
Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, iar Secția penală judecă și în primă instanță procesele și cererile date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Totodată, secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează:
cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege;
recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel;
orice alte cereri prevăzute de lege.
Completele de 5 judecători soluționează recursurile și cererile în cauzele judecate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și judecă și alte cauze date în competența lor prin lege, precum și ca instanță disciplinară.
Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:
soluționarea, în condițiile prevăzute de lege, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.
În baza art.329 Codul de Procedură Civilă și al art.4142 Codul de Procedură Penală: Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul acesteia funcționează următoarele compartimente:
Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică,
Cancelaria,
Departamentul economico-financiar și administrativ,
Biroul de informare și relații publice,
Biroul relații internaționale,
Compartimentul de audit public intern,
Compartimentul de protecție a muncii.
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se asigură de către președinte, vicepreședinte, colegiul de conducere.
În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, adunarea generală a judecătorilor se întrunește pentru:
aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicității;
aprobarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice;
alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.
|
