În temeiul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în: Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

Totodată, în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi 4 complete de 5 judecători.

Potrivit dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Secţia penală judecă şi în primă instanţă procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:

• cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;

• conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;

• recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;

• orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.

Completele de 5 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept soluţionează sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:

• soluţionarea, în condiţiile prevăzute de lege, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

• sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii: În baza art. 514 din Codul de Procedură Civilă şi al art. 414 ² din Codul de Procedură Penală, "pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti”.

Conform Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul acesteia funcţionează următoarele compartimente:

• Cancelaria,

• Compartimentul de protecţie a muncii.

Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se asigură de către preşedinte, doi vicepreşedinţi şi colegiul de conducere. În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adunarea generală a judecătorilor se întruneşte pentru:

• aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;

• aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;

• alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.