Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 4 februarie 2011 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanții L.M. și L.N. au chemat în judecată Primăria Municipiului Craiova, Consiliul Local al Municipiului Craiova și Municipiul Craiova prin primar și au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâții să le achite despăgubiri legale și la justa valoare pentru întreaga suprafață a imobilului supus exproprierii, situat în Craiova, str. E.C.
Prin sentința civilă nr. 151 din 11 mai 2012, Tribunalul Dolj, secția I civilă, a admis acțiunea, a anulat parțial hotărârea din 13 ianuarie 2011 emisă de Municipiul Craiova, Comisia pentru soluționarea cererilor formulate de proprietarii expropriați din imobilele situate în Craiova, str. A. și str. E.C., cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate pentru imobilul expropriat, situat în Craiova, str. E.C., în suprafață de 62,04 mp, compus din cameră de locuit, bucătărie, boxă, pivniță, holuri, WC, pe care le-a stabilit la valoarea de 245.876 RON și a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de 2.700 RON, cheltuieli de judecată.
Prin aceeași hotărâre, a fost respinsă acțiunea față de pârâta Primăria Municipiului Craiova pentru lipsa capacității de folosință a acestei pârâte și a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Craiova.
Tribunalul a reținut că, prin hotărârea contestată, s-a aprobat acordarea de despăgubiri în cuantum de 185.700 RON pentru imobilul expropriat, proprietatea reclamanților, situat în Craiova, str. E.C., în suprafață de 46,28 mp.
Întrucât în conținutului actului de vânzare-cumpărare din 27 decembrie 2004 încheiat între Consiliul Județean Dolj, Sector Servicii Publice și reclamanții L.M. și L.N. se prevede expres că suprafața imobilului situat în Craiova, str. E.C. este de 62,04 mp și nu de 46,28 mp, așa cum s-a precizat în hotărârea contestată, instanța a dispus, în ședința publică din 8 aprilie 2011, ca la evaluarea imobilului expropriat, experții să ia în calcul această suprafață și nu pe cea de 46,28 mp. S-a stabilit că valoarea imobilului expropriat este de 245.876 RON, respectiv, 57.772 euro, fiind o valoare superioară celei stabilite de către expropriator.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, calificat ulterior ca apel, pârâții Consiliul Local al Municipiului Craiova și Municipiul Craiova, prin Primar.
Prin decizia nr. 87 din 13 noiembrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Municipiului Craiova și a respins acțiunea față de acest pârât, menținând restul dispozițiilor sentinței.
Instanța de apel a reținut că raportul juridic se derulează între expropriat și expropriator, astfel încât obligația de plată a despăgubirilor revine Municipiului Craiova, prin Primar, iar soluția primei instanțe de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Craiova și de admiterea acțiunii, cu consecința obligării la despăgubiri, față de acest pârât, este nelegală.
În mod corect, tribunalul a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat de instanță, acest raport de expertiză răspunzând cerințelor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Deși reclamanții nu folosesc expres termenul de anulare a hotărârii sub aspectul sumei stabilite cu titlu de despăgubire, este fără echivoc intenția de a se anula această hotărâre, așa încât, tribunalul s-a pronunțat în limitele investirii sale.
Prin decizia 3271 din 12 iunie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Craiova împotriva deciziei nr. 87 din 13 noiembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, a casat hotărârea recurată și a trimis cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.
Înalta Curte a apreciat că instanța de apel nu a analizat critica potrivit căreia la calculul despăgubirilor a fost avut în vedere un act normativ abrogat, și anume, Decretul nr. 256/1984, ce consacră criterii de calcul total diferite de cele prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Sub acest aspect, Înalta Curte a constatat că hotărârea recurată nu corespunde exigențelor art. 261 C. proc. civ., situație în care, cauza a fost trimisă spre rejudecare, urmând ca instanța de apel să răspundă motivului de apel arătat și să justifice care este baza legală de calcul a cuantumului despăgubirii ce se cuvine reclamanților ca efect al exproprierii, prin administrarea tuturor probatoriilor necesare, utile și concludente în acest sens.
Rejudecând cauza, prin decizia nr. 326 din 14 noiembrie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins ca lipsit de interes apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Craiova împotriva sentinței civile nr. 152 din 11 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Dolj și, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Municipiul Craiova prin primar împotriva aceleiași hotărâri. A fost obligat pârâtul Municipiul Craiova prin Primar la 1.500 RON cheltuieli de judecată către reclamanții L.M. și L.N.
Instanța de apel a reținut că exproprierea imobilului proprietatea reclamanților s-a făcut în temeiul Legii nr. 255/2010, așa încât, în temeiul art. 19 și art. 34 din acest act normativ, stabilirea cuantumului despăgubirilor se face prin raportare la dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Prin hotărârea din 13 ianuarie 2011, expropriatorul a propus reclamanților acordarea unei despăgubiri în cuantum de 185.700 RON pentru partea din imobil deținută de aceștia în proprietate exclusivă, pentru 46,28 mp, rezultând un preț de 4.036 RON/mp (959 euro/mp).
Metoda folosită de experți pentru a evalua locuința ce a fost expropriată având ca bază de calcul anexa nr. 3 și nr. 4 din Decretul 256/1984 este una corectă, această parte din actul normativ nefiind abrogată.
Dat fiind faptul că art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 face trimitere la prețul de circulație al imobilelor pentru a se stabili despăgubirea cuvenită pentru imobilele expropriate, în apel experții au depus la dosar oferte de preț practicate pe piața imobiliară în anul 2013, arătând că pentru anul 2012 nu au fost găsite astfel de oferte, însă prețurile pieței nu au suferit modificări.
Instanța a comparat aceste înscrisuri cu evaluarea făcută de experți și a constatat că valoarea medie a apartamentelor cu 3 camere situate în blocuri de locuințe este de 75.000 euro, la care se aplică un coeficient de corecție pentru suprafață și marja de negociere, rezultând o valoare de 60.000 euro.
Așadar, valoarea de 57.853 euro, adică 933 euro/mp stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză și completat în apel, este chiar mai mică decât valoarea la care se vând locuințele de același tip, caz în care criticile formulate de expropriator nu sunt fondate.
Apelul declarat pe fond de Consiliul Local al Municipiului Craiova este lipsit de interes deoarece soluția de respingere a acțiunii promovată împotriva acestei părți pentru lipsa calității procesual pasive a devenit irevocabilă prin nerecurare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Municipiul Craiova prin Primar.
Prin motivele de recurs se formulează următoarele critici de nelegalitate, întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ.:
Hotărârea recurată nu corespunde exigențelor art. 261 C. proc. civ., în sensul că instanța de judecată nu motivează care este baza legală de calcul a stabilirii cuantumului despăgubirilor ce se cuvin reclamanților ca efect al exproprierii.
Experții nu au făcut o evaluare corectă a imobilului supus exproprierii deoarece au evaluat întreaga suprafață deținută de reclamanți ca având același regim juridic, fără a ține seama de situarea locuinței la etaje diferite și de faptul că o parte din locuință, hol de acces, scări de acces și subsol este deținută de reclamanți în indiviziune cu alte familii, așa cum rezultă din actele de proprietate existente la dosarul cauzei.
De asemenea, prețul imobilului în litigiu stabilit la 57.853 euro nu este prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în centrul municipiul Craiova.
Recurentul face trimitere la dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 și solicită casarea hotărârii în vederea refacerii raportului de expertiză având în vedere că la calcularea cuantumului despăgubirilor nu s-a ținut seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială.
Analizând decizia recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994: „La stabilirea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile administrate de aceștia”.
Fundamentându-și hotărârea pronunțată pe opinia exprimată în „completarea la raportul de expertiză” depusă în faza de judecată a apelului, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care impun în mod expres obligația instanței de a ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Astfel, în cuprinsul acestei „completări la raportul de expertiză” se menționează că au fost avute în vedere „anunțuri imobiliare” și că acestea nu sunt aferente anului 2012 (anul întocmirii raportului de expertiză), deoarece experții nu au identificat anunțuri imobiliare aferente acestui an. Sunt anexate, totodată, oferte publicate pe internet, nefiind făcută nici o dovadă nemijlocită a prețului cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Or, așa cum rezultă din cuprinsul art. 26 din Legea nr. 33/1994, atât experții cât și instanța au obligația ca, la stabilirea despăgubirilor acordate, să țină seama de prețurile cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, ceea ce presupune în mod necesar administrarea de probe în acest sens.
În respectarea acestor prevederi legale și a dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanța avea datoria de a ordona administrarea de probe care să dovedească demersurile efectuate de părți pentru a obține înscrisuri prin care să probeze dacă în unitatea administrativ-teritorială s-au efectuat tranzacții imobiliare cu privire la imobile de același fel și prețul la care s-au tranzacționat astfel de bunuri la data efectuării raportului de expertiză.
În consecință, constatând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu încălcarea art. 26 din Legea nr. 33/1994, în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât, va casa în parte decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va dispune efectuarea unui nou raport de expertiză, cu respectarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 și va administra, în mod nemijlocit, dovezile necesare pentru respectarea acelorași prevederi legale, și prin care să poată fi determinat prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială în care se află terenurile în litigiu.
Rejudecarea litigiului de către instanța de apel se va limita la apelul declarat de pârâtul Municipiul Craiova, întrucât pârâtul Consiliul Local al Municipiului Craiova nu au înțeles, la rândul său, să declarare recurs împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, astfel încât, în privința acestei părți, hotărârea curții de apel a intrat în putere de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Craiova prin primar împotriva deciziei civile nr. 326 din 14 noiembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
Casează în parte decizia atacată și trimite cauza aceleiași curți de apel spre rejudecarea apelului declarat de pârâtul Municipiul Craiova împotriva sentinței civile nr. 151 din 11 mai 2012 a Tribunalului Dolj, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 mai 2014.