Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. 12396/118/2010, reclamantul P.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., să se dispună anularea parţială a Hotărârii nr. 15 din 12 iulie 2010, numai în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor stabilite pentru exproprierea terenului în suprafaţă de 7424 mp, situat în localitatea M., jud. Constanţa, parcela A 2341/11/2, având nr. cadastral 11192/2. De asemenea, s-a solicitat obligarea expropriatorului la plata unei juste despăgubiri, în cuantum de 84 RON/mp, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că este titular al dreptului de proprietate asupra terenului menţionat, iar în data de 27 august 2010 i-a fost comunicată Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010. Reclamantul mai susţine că este nemulţumit de cuantumul despăgubirilor, apreciind că pârâtul nu a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Se susţine de reclamant că preţul la care se vând terenurile în zona respectivă este mult mai mare, preţ pe care l-ar fi încasat dacă terenul ar fi fost vândut pe piaţa liberă, iar pârâtul a acordat sume mai mari pentru exproprierea unor terenuri situate în zone izolate ale judeţului Constanţa. Se învederează că prin separarea terenului său în două parcele despărţite de autostradă i-a creat un prejudiciu, mai ales datorită faptului că pentru a putea folosi terenul situat dincolo de autostradă, este obligat să parcurgă zeci de km.
În drept au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 33/1994.
Legal citat pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii.
Pârâtul a arătat că întreaga procedură a fost realizată cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, respectiv Legea nr. 198/2004, act derogatoriu de la legea generală - Legea nr. 33/1994, aspect ce exclude posibilitatea legală de extindere a obiectului exproprierii în afara coridorului stabilit prin studiul de fezabilitate. Mai arată pârâtul că nu poate fi reţinută critica reclamantei privind consecinţele presupus negative rezultate din dezmembrarea terenului câta vreme acestea privesc eventuale oportunităţi viitoare.
Referitor la cuantumul despăgubirilor acordate, pârâtul susţine că acestea sunt în deplină concordanţă cu preţul de circulaţie al imobilelor, aspect rezultat neîndoielnic din rapoartele de expertiza ANEVAR. Din cuprinsul raportului de expertiză, rezultă că metoda comparaţiei directe a reprezentat prima metodă de evaluare, iar experţii nu s-au limitat la această metodă, ci au folosit şi metoda capitalizării rentei funciare şi cea a comparaţiei prin bonitate.
În cauză au fost administrate: proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza tehnică imobiliară, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulaţie a despăgubirilor pentru imobil raportat la data emiterii hotărârii de expropriere, potrivit dispoziţiilor art. 26 din Legea 33/1994.
În cauză a fost depus dosarul administrativ ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 15 din 12 iulie 2010.
Prin Sentinţa civilă nr. 900 din 22 februarie 2012, Tribunalul Constanţa a admis acţiunea reclamantului P.P. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
A anulat în parte Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010 a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., respectiv numai cu privire la cuantumul despăgubirilor.
A stabilit despăgubirile cuvenite reclamantului pentru exproprierea terenului în suprafaţă de 7424 m.p. situat în localitatea M., judeţul Constanţa, parcela A 2341/11/2 având nr. cadastral 11192/2 la suma de 76.865 RON.
În temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ. s-a redus onorariul avocatului ales al reclamantului la suma de 1000 RON şi a fost obligat pârâtul Statul Român la plata sumei de 4000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat şi expert) către reclamant.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul s-a legitimat ca şi proprietar al terenului în suprafaţă de 8 ha şi 1600 m.p. situat în localitatea M., judeţul Constanţa, parcela A 2341/11/2 prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr. 18540/307 din 19 iulie 1993 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
Prin Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010, reclamantul a fost expropriat în ceea ce priveşte terenul în suprafaţă de 74,24 m.p. situat în localitatea M., judeţul Constanţa - parcela A 2341/11/2 având nr. cadastral 11192/2, stabilindu-se despăgubiri în valoare de 36.900 RON, metoda de determinare a acestei valori fiind cea a comparaţiei relative.
Susţine Tribunalul Constanţa că despăgubirea cuvenită expropriatului se compune din valoarea reală a terenului expropriat şi din prejudiciul cauzat proprietarului, iar în ceea ce priveşte prima componentă - valoarea reală a bunului expropriat - aceasta se determină în raport de preţul cu care se vând imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de evaluare.
Conform expertizei de evaluare întocmite la instanţa de fond, valoarea terenului expropriat stabilită prin metoda comparaţiei directe este de 64.349 RON, iar valoarea daunelor rezultate din imposibilitatea exploatării normale a terenului de 1384 m.p. rămas în proprietatea reclamantului, după exproprierea parţială este de 12.516 RON.
Prima instanţă şi-a însuşit concluziile raportului de expertiză şi a dispus acordarea sumei de 76.865 RON cu titlu de despăgubiri către reclamantul P.P.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal au declarat apel reclamantul P.P., cât şi pârâtul Statul Român prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
Pe parcursul soluţionării apelului, în urma reorganizării C.N.A.D.N.R. S.A., ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 96/2012, pârâtul Statul Român a comunicat instanţei că în prezenta cauză Statul Român este reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., care a fost citată în cauză.
I. Apelantul reclamant P.P. a criticat legalitatea hotărârii Tribunalului Constanţa sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat pentru următoarele motive:
1. În mod greşit a reţinut instanţa de fond că valoarea de circulaţie a terenului este de 2,10 euro/m.p. (8,67 RON/m.p.) în condiţiile în care în Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 415/2010 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată se menţionează că suma globală estimată cu titlu de despăgubire în valoare de 87.098 mii RON înscrisă în cuprinsul proiectului de act normativ urmează a fi acordată proprietarilor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării, suprafaţă estimată pentru expropriere fiind de 3.967.408 m.p. Un simplu calcul matematic arată că Guvernul României a acordat iniţial un preţ de 22 RON/m.p. pentru despăgubirile ce trebuiau consemnate la dispoziţia proprietarilor privaţi de terenuri, în timp ce experţii ANEVAR au stabilit în cadrul procedurii administrative de expropriere o despăgubire medie de numai 7,2 RON/m.p.
2. Instanţa de fond nu a analizat temeinic concluziile raportului de expertiză şi nu a avut în vedere cea mai bună utilizare a terenului pentru construcţia de turbine eoliene, situaţie în care valoarea de circulaţie pentru terenul în litigiu ar fi fost de 6,42 euro/m.p.
De asemenea, nu s-a avut în vedere împrejurarea conform căreia terenul expropriat se afla situat pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., localitate în care se află o societate comercială de interes naţional (S.C. "M." S.A.), care a vândut terenuri la valoarea de 15 euro/m.p.
3. Instanţa de fond nu a valorificat înscrisurile depuse la dosar de către reclamant cu referire la stabilirea valorii de circulaţie prin metoda comparaţiei directe cu proprietăţi comparabil similare având cea mai bună utilizare, ignorând astfel dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 33/1994, care prevăd că "primind rezultatul expertizei instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de către părţi şi va hotărî", despăgubirea acordată de instanţă neputând fi mai mică decât cea acordată de expropriator şi mai mare decât cea solicitată de parte.
Din înscrisurile depuse de reclamant la dosar rezultă că pe piaţa liberă s-au înstrăinat terenuri agricole în aceeaşi zonă administrativ-teritorială cu preţuri cuprinse între 6,42 euro/m.p. şi 15 euro/m.p., şi mai mult instanţa de fond nu a avut în vedere împrejurarea că terenul reclamantului se afla poziţionat într-o zonă viticolă recunoscută naţional şi internaţional în care valoarea de circulaţie a terenului variază între 5 - 15 euro/m.p.
4. De asemenea, la evaluarea daunelor experţii nu au avut în vedere pierderea recoltei agricole, care a fost distrusă cu aproximativ o lună înainte de recoltare, iar cu privire la prejudiciul cauzat prin secţionarea terenului, experţii nu au făcut o justă o justă apreciere. Astfel, nu s-a observat că terenul este secţionat chiar pe mijlocul suprafeţei expropriate, iar în zona de mijloc nu sunt drumuri de acces, motiv pentru care vor exista costuri suplimentare pentru cultivarea terenurilor rămase în proprietatea reclamantului în urma secţionării.
II. La rândul său, pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. - S.A. a criticat legalitatea hotărârii Tribunalului Constanţa sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate pentru următoarele considerente:
1. Raportul de expertiză efectuat la instanţa de fond a fost întocmit numai de 2 experţi, întrucât cel de-al treilea membru al comisiei de experţi judiciari - d-nul. D.F., desemnat chiar de către C.N.A.D.N.R.- S.A. era expert topograf, iar nu evaluator de proprietăţi imobiliare, situaţie în care expertiza tehnică este lovită de nulitate.
2. Pe fondul litigiului s-a susţinut că în mod greşit Tribunalul Constanţa a înlăturat raportul de evaluare realizat de expropriator în procedura administrativă a exproprierii, deşi acest raport a fost întocmit în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare şi având în vedere oferta pe piaţa imobiliară a terenurilor din localitatea M. preţul practicat pe m.p. de teren agricol fiind cuprins între 0,3 şi 1,5 euro.
3. Expertiza realizată la instanţa de fond nu trebuia validată, întrucât experţii în cadrul metodei comparaţiei directe s-au raportat la oferte de vânzare de terenuri de pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale şi anume din Valu lui Traian şi Sibioara, oferte nerelevante în speţă, situaţie în care evaluarea s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Se mai arată că imobilele utilizate ca elemente de comparaţie nu au fost identificate cadastral şi au fost alese aleatoriu, în expertiză nefiind menţionate nici datele anunţurilor de vânzare a acestor terenuri.
Deşi la dosar erau depuse 6 contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri din localitatea M., similare cu terenul expropriat, experţii nu le-au valorificat. Însuşindu-şi expertiza de evaluare realizată în această manieră de instanţa de fond, Tribunalul Constanţa a încălcat jurisprudenţa I.C.C.J. în această materie (Decizia civilă nr. 5881 din 8 iulie 2011) în care sensul că "la stabilirea cuantumului despăgubirii trebuie să se ţină seama de criteriul preţului cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele", iar sintagma "preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele" are semnificaţia de preţ plătit efectiv, respectiv preţul de tranzacţionare a bunului consemnat ca atare în care contractul de vânzare-cumpărare, el neputând fi raportat la ofertele de preţ ale agenţilor imobiliari sau ale rubricilor de vânzări din anunţurile de mică publicitate sau de pe internet". Numai în măsura în care informaţiile culese în urma acestor verificări indicau neîncheierea de contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile din zonă, experţii puteau apela la alte elemente decât preţul de vânzare-cumpărare în determinarea despăgubirii aferente exproprierii.
Prin întâmpinare C.N.A.D.N.R. - S.A. a solicitat respingerea apelului reclamantului ca nefondat, motivat de faptul că despăgubirea acordată reclamantului prin Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010 de Stabilire a Despăgubirilor corespunde valorii reale de circulaţie a terenului expropriat şi a avut în vedere şi prejudiciul suferit de reclamant prin secţionarea terenului proprietatea sa, iar în raport de elementele probatorii din apel, respectiv tranzacţii cu privire la terenuri arabile din localitatea M., se confirmă justeţea acestor despăgubiri.
La solicitarea apelantului pârât, instanţa a încuviinţat efectuarea unui nou raport de expertiză pentru stabilirea valorii terenului expropriat în suprafaţă de 7424 m.p. situat în extravilanul localităţii M., avându-se în vedere împrejurarea că ambii apelanţi au criticat legalitatea şi temeinicia hotărârii Tribunalului Constanţa din perspectiva cuantumului despăgubirii acordate expropriatului, valoarea despăgubirii fiind stabilită prin raportare la oferte de vânzare a unor terenuri situate pe raza altor unităţi administrativ-teritoriale, iar nu la tranzacţii încheiate pentru terenuri situate în extravilanul oraşului M. similare cu terenul expropriat.
Întrucât în apel s-au produs înscrisuri noi care confirmau existenţa unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la terenuri agricole situate extravilanul oraşului M., tranzacţii încheiate în anii 2008 - 2012, dar şi relaţii de la Biroul Notarului Public B.M.L. din oraşul M. care confirmă faptul că s-au identificat 5 contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenuri agricole din extravilanul oraşului M. încheiate la nivelul anului 2010 (data exproprierii şi evaluării terenului în litigiu), instanţa de apel a dispus ca expertiza de evaluare a terenului expropriat să valorifice, în cadrul metodei de evaluare prin comparaţie directă, tranzacţiile încheiate cu privire la aceste terenuri similare cu terenul expropriat.
Prin Decizia civilă nr. 59/C din 29 mai 2013, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a respins apelul reclamantului P.P. şi a admis apelul pârâtului Statul Român prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Invenţii Străine prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. Bucureşti şi a schimbat în tot sentinţa în sensul că a respins acţiunea reclamantului ca nefondată.
A fost obligat intimatul reclamant la 1.200 RON cheltuieli de judecată (onorariu expertiză) către apelantul pârât.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că sunt fondate criticile ce vizează înlăturarea expertizei de evaluare efectuate la prima instanţă întrucât, în cadrul metodei comparaţiei relative, experţii nu s-au raportat şi nu au valorificat informaţiile obţinute din tranzacţiile efectuate pe raza localităţii M. în anul 2010, la data realizării exproprierii şi evaluării terenului în vederea stabilirii despăgubirii, tranzacţii înregistrate la Biroul de taxe şi impozite al Primăriei M., ci au avut în vedere exclusiv oferte de vânzare de la mica publicitate, alegând despăgubirea cea mai mare, fără nicio justificare rezonabilă în raport de elemente de similitudine între terenurile evaluate.
Astfel, s-a reţinut că experţii s-au raportat la terenuri situate în alte unităţi administrativ teritoriale - zona Corbu, zona Medgidia - Sibioara, care au alte caracteristici tehnice, pretabile pentru realizarea altor obiective: parc eolian, microferme, depozite, etc., în timp ce terenul în litigiu este un teren agricol, utilizat pentru cultivarea cerealelor la momentul exproprierii.
Prin urmare, s-a constatat că evaluarea realizată de prima instanţă este contrară dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Curtea de apel a înlăturat ca fiind nerelevantă expertiza efectuată în apel, reţinând că s-a ales de către experţi comparabila 1 din grila de comparaţie, reprezentând oferta nr. 3 selectată, teren în suprafaţă de 20.000 m.p. din Valea lui Traian, la 70 m lângă autostradă - 1,25 euro/mp, în raport de care s-a concluzionat că valoarea terenului în litigiu estimată prin comparaţii de piaţă este de 1,31 euro/mp, respectiv pentru suprafaţa de 7424 mp despăgubirea este de 41.305 RON.
S-a considerat că aceste concluzii sunt contrare evidenţei ce rezultă din contractele de vânzare - cumpărare la nivelul anului 2010, anul exproprierii terenului în litigiu, pentru terenuri similare, agricole, înstrăinate pe raza localităţii M. Curtea de apel a constatat că expertiza efectuată în această fază procesuală nu poate fi însuşită, întreaga evaluare prin metoda comparaţiei directe valorificând oferte de vânzare de la mica publicitate cu privire la terenuri cu alte caracteristici tehnico - edilitare, situate pe raza altor localităţi, situaţie contrară obiectivelor fixate de instanţă şi dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
S-a reţinut, totodată, că sunt nefondate susţinerile apelantului reclamant în sensul că valoarea stabilită de expropriator şi însuşită de instanţa de fond nu este justă şi proporţională cu prejudiciul suferit prin expropriere (întrucât nu a avut în vedere cea mai bună utilizare a terenului - exploataţie viticolă în zona podgoriei M.).
În ceea ce priveşte critica apelantului reclamant în sensul că expropriatorul nu a avut în vedere la data stabilirii despăgubirii contestate Nota de fundamentare a H.G. nr. 414/2010, din care ar rezulta o despăgubire de 22 RON/mp teren expropriat, instanţa de apel a constatat că şi aceasta este nefondată în raport de dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care prevăd că despăgubirea acordată persoanei expropriate este determinată de preţul cu care se vând imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de evaluare.
Curtea a constatat că, în raport de contractele de vânzare-cumpărare depuse în apel, ca valoare a unui mp de teren agricol extravilan din zona Oraşului M. a variat în perioada 2010 - 2011 între 0,1 şi 0,9 euro/mp. Cum expropriatorul a oferit reclamantului pentru terenul expropriat 4,9 RON/mp., respectiv o despăgubire de 1 euro/mp., valoare superioară celor menţionate în contractele de vânzare - cumpărare la care s-a făcut referire, instanţa de apel a apreciat ca nefondate criticile reclamantului.
În ceea ce priveşte daunele pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin expropriere, s-a constatat că nu pot fi acordate despăgubirile pentru recolta neadunată, întrucât proprietarul, conform Declaraţiei autentificate sub nr. 288 din 25 februarie 2010 a primit de la Asociaţia IV Astaldi SpA - MAX BOGL în februarie 2010 o indemnizaţie de 1.200 RON în schimbul folosinţei terenului de către executant, în vederea realizării obiectivului "Autostrada A 2 Cernavodă Constanţa - proiectare şi construire Medigida - Constanţa", până la finalizarea procedurilor de expropriere.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul P.P., criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând omologarea raportului de expertiză efectuat de comisia formată din cei trei experţi.
Dezvoltând motivele de recurs, reclamantul a susţinut că în mod eronat instanţele de fond şi apel au acordat o valoare mai mare unei simple evaluări făcute de pârâtă într-un mod evident părtinitor, în defavoarea şi chiar cu ignorarea unui raport de expertiză în care şi-au exprimat opinia trei specialişti.
În acest context s-a invocat încălcarea H.G. nr. 415/2010 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Autostrada Bucureşti - Constanţa, tronsonul 6 Cernavodă - Constanţa", care a menţionat că suma globală estimată cu titlu de despăgubire de 87.098 mii RON, respectiv 22 RON/mp, este mai mare decât cea stabilită de experţii ANEVAR de numai 7,2 RON/mp.
Recurentul reclamant a invocat încălcarea normei de drept procesual ce constituie dreptul comun în materia exproprierii, respectiv art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, menţinută de Legea nr. 255/2010 (art. 22 alin. (1) şi (3)), care a abrogat Legea nr. 198/2004.
S-a învederat că instanţa de fond, înlăturând expertiza tehnică de evaluare, s-a substituit experţilor şi a dat o soluţie în locul acestora, concluzionând eronat că preţul stabilit este unul prea mare, fără a avea în vedere înscrisurile depuse de reclamant - contracte de vânzare - cumpărare autentice, precum şi planurile de dezvoltare viticolă ce se găsesc la Staţiunea de cercetări viticole M.
S-a concluzionat că preţul rezultat din contractele comunicate de Camera Notarilor pentru zona M. nu reprezintă probă absolută, acest preţ fiind doar rezultatul negocierilor între părţi, spre deosebire de preţul stabilit de comisia de experţi în baza unei evaluări ştiinţifice argumentate.
Examinând criticile invocate de recurentul reclamant, raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefundat pentru considerentele ce succed:
Terenul în litigiu, supus exproprierii, respectiv parcela A 2341/11 lot 2, în suprafaţă de 7424 mp, nr. cadastral 11192/2 are categoria de folosinţă de teren agricol situat în extravilanul Oraşului M., în zona I de cultură, cultivabilă cu cereale şi plante tehnice, astfel cum rezultă din expertiza efectuată în faza procesuală a apelului.
În condiţiile în care recurentul reclamant nu a dovedit că, la momentul exproprierii, acest teren ar fi fost destinat unei investiţii viticole nu poate fi primită critica reclamantului vizând evaluarea eronată, fără a se ţine seama de amplasarea într-o zonă viticolă recunoscută ca atare (care ar determina o valoare între 5 şi 15 euro/mp).
De altfel, această critică vizează modul de apreciere a probelor administrate şi nu se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Totodată, Curtea va reţine ca fiind neîntemeiat şi motivul de recurs referitor la încălcarea H.G. nr. 415/2010, prin a cărei notă de fundamentare s-a stabilit suma globală estimată cu titlu de despăgubire la valoarea de 87.098 mii RON.
Valoarea unui mp de teren prin raportare la valoarea totală a sumei stabilite cu titlu de despăgubiri nu poate fi estimată printr-un simplu calcul matematic, astfel cum susţine recurentul, având în vedere că terenurile supuse exproprierii nu au toate aceeaşi categorie de folosinţă.
Criticile vizând încălcarea art. 26 şi 27 din Legea nr. 33/1994 sunt, de asemenea, nefondate.
Având în vedere grila de comparaţie la care s-au raportat experţii la efectuarea expertizei în faza procesuală a apelului, instanţa a reţinut corect prin decizia recurată că valoarea pe mp a unui teren agricol extravilan în zona Oraşului M. a variat în perioada 2010 - 2011 între 0,1 şi 0,90 euro/mp.
Procedând astfel, instanţa de apel a avut în vedere doar preţuri menţionate în contractele de vânzare şi nu ofertele de vânzare de la mica publicitate.
S-au înlăturat, astfel, în mod legal concluziile expertizei efectuate în apel, care în mod nejustificat nu au avut în vedere drept comparabile preţurile ce rezultă din contractele de vânzare - cumpărare încheiate la nivelul anului 2010 (anul exproprierii), raportându-se doar la oferte de vânzare, cu încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 şi a obiectivelor fixate de instanţă.
Sintagma "preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ -teritorială" defineşte preţul de piaţă ca fiind preţul la care ar trebui să se vândă un bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piaţă convenţională, atunci când sunt întrunite toate condiţiile unei vânzări corecte şi în care cumpărătorul şi vânzătorul acţionează prudent, în cunoştinţă de cauză, în interesul propriu, presupunând că niciunul dintre aceştia nu este supus unor constrângeri exagerate.
Prin urmare, s-a apreciat corect că nu puteau fi avute în vedere ca şi comparabile oferte de vânzare în locul contractelor de vânzare, încheiate în perioada de referinţă.
Cum expropriatorul a oferit reclamantului o despăgubire de 4,9 RON/mp, valoare superioară celor menţionate prin contractele de vânzare-cumpărare depuse în apel, instanţa de apel a respins în mod corect acţiunea, urmare a admiterii apelului pârâtului.
S-a avut, astfel, în vedere valoarea imobilului expropriat determinată cu respectarea Standardelor Internaţionale de Evaluare, prin metodele comparaţiei relative şi a capitalizării rentei funciare, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 225/2010.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va constata că recursul reclamantului este nefondat şi, în consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul P.P. împotriva Deciziei nr. 59/C din 29 mai 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2014.
Procesat de GGC - AM