Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 7083/2013 din 5 iulie 2013, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul B.C.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţia Internă, Directorul General al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Comisar Şef de Poliţie G.O., Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi Directorul General al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor de Stat, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin acţiunea pendinte reclamantul B.C.M. a înţeles că conteste actele administrative reprezentate de Dispoziţia Directorului General al DGIPI nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012 şi Decizia Directorului General al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. S/15086 din 25 septembrie 2012; că, în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 153/2002, este evidentă calitatea de autoritate publică centrală a pârâţilor O.R.N.I.S.S. şi a directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, astfel încât competenţa de judecare a cauzei aparţine curţii de apel.
Tribunalul a reţinut că, deşi în cauză este atacată de către reclamant şi Dispoziţia nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012, emisă de către directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, comisar şef de poliţie G.O., care ar atrage competenţa tribunalului, în raport cu dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 conform cărora "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe", soluţionarea acestui capăt de cerere din acţiunea principală depinde de soluţia pronunţată cu privire la anularea deciziei emisă de către Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, astfel încât capătă un caracter accesoriu, motiv pentru care revine curţii de apel competenţa de soluţionare a acţiunii, în integralitatea sa.
Prin Decizia nr. 304/2013 din 6 august 2013 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, a constatat ivit conflictul de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că problema de drept ce a determinat conflictul de competenţă este aceea de a stabili dacă revocarea autorizaţiei privind accesul la informaţii secrete de stat este un litigiu pur de contencios administrativ, situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ privind rangul autorităţii publice (locale sau centrale), sau este un litigiu ce are ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, situaţie în care, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe.
Coroborând toate aceste dispoziţii legale, Curtea a apreciat că autorizaţia privind accesul la informaţii secrete de stat este strâns legată atât de persoana juridică ce deţine astfel de informaţii, cât şi de raportul de muncă, serviciu sau profesional al persoanei care urmează să folosească informaţii clasificate.
Astfel, apreciind că autorizaţia privind accesul la informaţii secrete de stat se emite doar persoanei care prin natura serviciului deţine informaţii clasificate şi este o componentă esenţială în ceea ce priveşte locul de muncă, funcţia, cariera şi salarizarea celui ce o deţine, Curtea a apreciat că revocarea acestei autorizaţii este o măsură ce ţine de raportul de serviciu al funcţionarului public, întrucât acestuia i se schimbă locul de muncă, funcţia şi salarizarea.
Or, în cazul litigiului ce ţine de raportul de serviciu, nu are importanţă rangul autorităţii publice, ci, doar calitatea de funcţionar public, iar potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată, competenţa de soluţionare a acestuia aparţine tribunalului.
Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă reglementat de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 134 şi art. 135 C. proc. civ., Curtea a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unui regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în raport de obiectul litigiului şi de dispoziţiile legale incidente.
Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prin acţiunea promovată reclamantul B.C.M. a contestat actele administrative reprezentate de Dispoziţia Directorului General al DGIPI nr. S/II /954 din 5 octombrie 2012 şi Decizia Directorului General al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. S/15086 din 25 septembrie 2012, că prin Decizia S/15086 din 25 septembrie 2012 emisă de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a fost revocată decizia de avizare pozitivă privind accesul la informaţii clasa secrete de stat, iar prin Dispoziţia DGIPI nr. S/II/954 din 5 octombrie 2012 reclamantul a fost eliberat din funcţie şi pus la dispoziţia instituţiei, până la identificarea unei funcţii corespunzătoare.
Înalta Curte reţine că autorizaţia emisă de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calităţii sale de funcţionar public cu statut special, angajat într-o direcţie (structură) specială din cadrul M.A.I., că această autorizaţie este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării avizului privind accesul la informaţii clasificate secret de stat, acesta a fost eliberat din funcţia de şef Birou Contrainformaţii şi Securitate din cadrul S.I.P.I. Dolj şi pus la dispoziţia unităţii pe o perioada de 3 luni, în vederea identificării unei alte funcţii şi i s-a retras şi sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, că, astfel, revocarea acestei autorizaţii este o măsură ce ţine de raportul de serviciu al funcţionarului public, întrucât acestuia i se schimbă locul de muncă, funcţia şi salarizarea.
Prin urmare, competenţa materială de soluţionare a cauzei se stabileşte în raport cu dispoziţiile legii speciale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013 şi nu în raport cu dispoziţiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificată prin Legea nr. 2/2013, „cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe”.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul B.C.M. şi pe pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Directorul General al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi Directorul General al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - LM