Deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 148/PI/2014 din 13 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către condamnatul revizuent Ş.C.A., împotriva Sentinţei penale nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunţată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. condamnatul revizuent a fost obligat la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că Ş.C.A. a solicitat revizuirea Sentinţei penale nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunţată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011, întrucât între acesta şi părţile vătămate a intervenit împăcarea ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor, dar din motive necunoscute acest aspect nu a fost adus la cunoştinţa instanţei.
Cererea de revizuire nu a fost motivată în drept, dar în şedinţa din data de 13 noiembrie 2014 apărătorul ales al condamnatului a arătat faptul că aceasta se întemeiază pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat că prin Sentinţa penală nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunţată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011, în baza articolului 305 lit. c) C. pen., cu referire la articolul 63 alin. (3) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului Ş.C.A., la o pedeapsă de 10.000 RON amendă penală, atrăgându-se totodată acestuia atenţia asupra dispoziţiilor articolului 63 C. pen.
Recursul formulat de către inculpat împotriva acestei sentinţe a fost respins ca tardiv de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia penală nr. 843 din 21 martie 2012.
Examinând cererea de revizuire prin raportare la dispoziţiile legale instanţa a constatat că împrejurarea invocată de către revizuent, respectiv existenţa unui caz de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării părţilor nu se încadrează în niciunul din cazurile expres şi limitative prevăzute de art. 453 C. proc. pen., ci ar fi putut constitui temei pentru formularea unei contestaţii în anulare.
Totodată, Curtea a reţinut că în cadrul judecării procesului ce a avut obiect săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, instanţa a dispus amânarea soluţionării în vederea împăcării părţilor, fapt care însă nu s-a realizat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel solicitând revizuirea Sentinţa penală nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunţată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011.
Examinând apelul prin prisma dispoziţiilor legale Înalta Curte constată că este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Inadmisibilitatea ca sancţiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude.
În materia apelului inadmisibilitatea intervine, în principal, în două situaţii şi anume, când apelul nu este obiectiv încuviinţat de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse niciunei căi de atac, precum şi atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a apela.
Conform dispoziţiilor art. 459 alin. (5) C. proc. pen. instanţa dispune prin sentinţă respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă atunci când nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (3), respectiv cererea a fost formulată în termen şi de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455; cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) şi (3); au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea; persoana care a formulat cererea s-a conformat cerinţelor instanţei dispuse potrivit art. 456 alin. (4).
Art. 459 alin. (7) C. proc. pen. încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Art. 463 C. proc. pen. stabileşte că sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra cererii de revizuire, după rejudecarea cauzei, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Din economia textelor de lege anterior menţionate rezultă clar intenţia legiuitorului de a supune controlului judiciar numai hotărârile prin care se rejudecă fondul cauzei ca urmare a admiterii în principiu a cererii de revizuire.
Or, faza admiterii în principiu, este o judecată de ordin procesual privind regularitatea şi seriozitatea cererii de revizuire, pentru a se stabili dacă cele sesizate pot fi supuse unui control judecătoresc în faţa instanţei competente să le analizeze în fond.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Se constată, aşadar, că revizuentul a formulat cerere de apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi ordinare de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuent şi-l va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul Ş.C.A. împotriva Sentinţei penale nr. 148/PI/2014 din 13 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 februarie 2015.