După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa comercială nr. 70 din 6 aprilie 2010, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia comercială, în Dosarul nr. 7984/95/2009, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj, reprezentată prin administrator judiciar C.I., în contradictoriu cu pârâta Casa Tineretului Tg Jiu prin lichidator C.I. A fost obligată pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie imobilul din Tg Jiu, str. 7 N. Titulescu, judeţul Gorj compus din unitate de cazare cu o capacitate de 74 de locuri; unitate de alimentaţie publică (bufet) de 47 de locuri; unitate de alimentaţie publică (bar) de 120 de locuri; spaţii ; destinate activităţilor cultural artistice şi tehnico - aplicative, spaţii de depozitare, atelier şi spălătorie. Au fost respinse excepţiile şi cererea reconvenţională aşa cum a fost reîntregită, ca fiind nefondate. A fost obligată pârâta la cheltuieli de judecată - reprezentând onorariu avocat, în sumă de 2.000 lei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta reclamantă Casa Tineretului prin lichidator judiciar C.I. precum şi prin administratorul special U.S., prin care au fost invocate critici de nelegalitate şi netemeinicie ce vizează fondul cauzei.
Prin Decizia civilă nr. 23 din 27 martie 2013, Curtea de Apel Craiova, au fost admise: apelul reclamantei Casa Tineretului și cererile de intervenție formulate în interesul reclamantei de Administrația Finanțelor Publice Tg. Jiu și Fundația Națională pentru copii și tineret Tg. Jiu. A fost anulată Sentința civilă nr. 70 din 6 aprilie 2010 a Tribunalului Gorj și a fost trimisă cauza spre rejudecare Judecătoriei Tg. Jiu, ca instanță de fond.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4976 din 4 noiembrie 2013, a admis recursurile de reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, împotriva Deciziei nr. 23 din 27 martie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Craiova. A casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Prin Decizia civilă nr. 58 din 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, a admis apelul pârâtei-reclamante Casa Tineretului prin administrator special U.S., şi prin lichidator S.S.P.R.L., împotriva sentinţei comerciale nr. 70 din 6 aprilie 2010, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia comercială, în Dosarul nr. 7984/95/2009, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj prin administrator judiciar C.C.I.P.U.R.L., intervenient Judeţul Gorj, reprezentat prin I.C., Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, în interesul intimatei reclamante-pârâte Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj şi intervenienţii în interesul apelantei pârâte-reclamante Casa Tineretului, Administraţia Finanţelor Publice Târgu-Jiu (în prezent A.J.F.P. Gorj) şi Fundaţia Naţională pentru copii şi tineret E.T. Târgu-Jiu.
A schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a respins acţiunea reclamantei-pârâte Fundaţia pentru tineret.
A anulat, ca netimbrate cererile de intervenţie formulate de Judeţul Gorj - prin Preşedinte şi Fundaţia Naţională pentru copii şi tineret E.T., ca netimbrate.
A respins cererea de intervenţie formulată de A.F.P. Târgu-Jiu (în prezent A.J.F.P. Gorj) cât şi cererile de acordare a cheltuielilor de judecată.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că primul motiv de apel ce vizează citarea administratorului special U.S. la judecata în fond, nu este fondat întrucât apelanta pârâtă-reclamantă se află sub incidenţa Legii nr. 85/2006, respectiv în faza de lichidare, iar debitorul este reprezentat de lichidator, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 85/2006.
S-a mai reținut că obiectul cererii de chemare în judecată formulat de intimata-reclamantă îl constituie acţiunea în revendicare cu privire la imobilul situat în Târgu-Jiu, N. Titulescu, judeţul Gorj reprezentând patrimoniul ce a aparţinut până în anul 1989 Casei Tineretului respectiv U.T.C. - Comitetul Judeţean.
În speţă, Curtea a constatat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că reclamanta-pârâtă este proprietara imobilului situat în Târgu - Jiu, str. N. Titulescu, jud. Gorj, prin efectul Legii nr. 146/2002, iar actele cu valoare juridică încheiate între cele două persoane juridice în aplicarea acestei legi, ar confirma întregirea patrimoniului reclamantei.
Astfel, instanţa de fond a ignorat hotărâri judecătoreşti irevocabile precum Decizia nr. 1433 din 16 decembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, în Dosarul nr. 5199/95/2008, prin care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că patrimoniul fostei organizaţii a tineretului comunist din judeţul Gorj a rămas în proprietatea judeţului Gorj, respectiv domeniului public al acestei unităţi administrativ teritoriale potrivit H.G. nr. 973/2002 anexa 1 poziţia II 2 N (dispoziţie legală în prezent abrogată prin H.G. nr. 1508/2009, act normativ intrat în vigoare la 16 ianuarie 2010), iar dreptul de administrare a acestui patrimoniu i-a revenit Fundaţiei Judeţene pentru Tineret constituite în conformitate cu Decretul-lege nr. 150/1990.
Nici în considerentele Deciziei nr. 6452 din 10 iunie 2009 pronunţate de Î.C.C.J. în Dosarul 469/95/2006 nu s-a reţinut un alt regim juridic al acestui patrimoniu. Dimpotrivă, s-a apreciat de Î.C.C.J. că Hotărârea nr. 100 din 10 decembrie 2007 a Consiliului Judeţean Gorj pentru modificarea regimului juridic al bunului nu a fost definitivată în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 213/1998 deoarece modalitatea de modificare a apartenenţei bunurilor la domeniul public este reglementată prin legi speciale.
S-a mai reţinut, de asemenea, cu putere de lucru judecat că procedura prevăzută de Legea 146/2002 privind trecerea bunurilor aparţinând fostelor organizaţii ale U.T.C. din judeţe preluate de fundaţii ca şi succesoare ale acestor organizaţii, nu a fost îndeplinită.
Astfel, nu a avut loc reorganizarea Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj cu desemnarea consiliului de conducere, nu s-a adoptat regulamentul de aplicare a legii de către Ministerul Tineretului şi Sportului şi nu s-a adoptat o hotărâre de guvern cu privire la patrimoniul fundaţiilor pentru tineret.
În consecinţă, bunurile aparţinând fostelor organizaţii judeţene ale U.T.C. intrate după 22 decembrie 1989 în proprietate publică au fost atribuite în administrare fundaţiilor judeţene înfiinţate în conformitate cu Decretul Lege nr. 150/1990, iar titularul dreptului de proprietate nu poate fi schimbat decât în condiţiile şi cu procedura administrativă prevăzută de legea specială, nu prin convenţii bilaterale aşa cum s-a procedat în speţa de faţă.
Astfel, prin protocolul încheiat la data 01 iulie 1992, s-a transmis de către Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj către nou înfiinţata Casa Tineretului, patrimoniul fundaţiei, hotărârea adoptată în şedinţa din 27 august 2004 a Consiliului de conducere al Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj cu participarea directorului Casei Tineretului, procesul verbal din 15 noiembrie 2005 prin care Casa Tineretului a dispus cu privire la reîntregirea patrimoniului Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj cu investiţiile efectuate de Casa Tineretului, părţile nu au transmis dreptul de proprietate, ci dreptul de administrare aşa cum s-a menţionat expres în cele două procese-verbale.
Rezultă aşadar din cele arătate mai sus, că în patrimoniul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj, ca de altfel nici în patrimoniul Casei Tineretului, nu a intrat dreptul de proprietate asupra bunurilor aparţinând fostei organizaţii judeţene a tineretului comunist, ci doar dreptul de administrare.
De altfel, Curtea de Apel Craiova, secţia I-a civilă, a reţinut prin Decizia nr. 11616 din 5 decembrie 2012 pronunţată în Dosarul nr. 688/318/2011* că atâta vreme cât nu este clarificat modul de transmitere a patrimoniului fostei organizaţii judeţene U.T.C. către Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj nu se putea încheia un act juridic prin care să se tranşeze probleme proprietăţii asupra imobilului în litigiu.
În consecinţă, reclamanta nu a făcut dovada existenţei vreunui titlu valabil asupra proprietăţii imobilului aparţinând fostului U.T.C. aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond, astfel încât acțiunea în revendicare trebuia respinsă.
S-a reținut că cererea reconvenţională este neîntemeiată şi corect a fost respinsă de instanţa de fond, întrucât prin însăşi conţinutul acesteia, apelanta pârâtă-reclamantă a recunoscut implicit că nu este proprietara imobilului în litigiu, solicitând să i se constate acest drept real, deşi avea la îndemână acţiunea în realizare.
Nu se poate reţine că apelanta-pârâtă este succesoarea de fapt şi de drept a Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj atâta timp cât aceasta din urmă nu a încetat să existe ca persoană juridică în vreunul din modurile prevăzute de lege încă de la înfiinţarea sa în baza Decretului-lege nr. 150/1990 sub nr. 150/PJ/1990.
La dosarul cauzei nu există acte din care să rezulte că apelanta ar fi continuatoarea în fapt şi în drept a intimatei-reclamante, ci, dimpotrivă, rezultă că acestea sunt două entităţi juridice de sine stătătoare, ambele aflându-se în procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj, prin lichidator judiciar C.C.I., criticând decizia atacată pentru nelegalitate, susținând, în esență, că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a normelor de drept incidente în cauză, respectiv ale Legii nr. 146/1992 și ale principiilor de drept care reglementează acțiunea în revendicare.
Protocolul a fost încheiat între Organizaţia Casa Tineretului Târgu-Jiu şi Fundaţia pentru Tineret Gorj, în anul 1992, Casa Tineretului fiind o persoană juridică distinctă ce a fost înființată în 1997.
Dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 146/2002 sunt imperative şi prevăd în mod expres cine este continuatorul Uniunii Tineretului Comunist, precum și cine ar fi fost îndreptățit să preia bunurile acestuia. Nu poate fi luată în considerare susţinerea pârâtei conform căreia reintegrarea bunului în litigiu nu a operat, întrucât nu a apărut Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002. Această susținere nu are suport juridic, deoarece nu se prevede că dispoziţiile legii menționate sunt suspendate până la apariţia Regulamentului de punere în aplicare.
Mai mult, pârâta nu a făcut dovada că este succesoarea de drept a Fundaţiei pentru Tineret Gorj. De asemenea, pârâta a încercat să obţină dizolvarea şi radierea Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj din Registrul de Asociaţii şi Fundaţii. Prin sentinţa nr. 150 din 19 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosar nr. 4180/95/2009 rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Craiova, s-a respins cererea introdusă de fostul lichidator judiciar al apelantei, C.I.
O altă confirmare a recunoaşterii dreptului de proprietate asupra imobilului a Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj este reprezentată de procesul verbal din 11 martie 2013 prin care C.I. a predat reclamantei bunurile mobile şi imobile, pe care le-a exploatat fără a avea vreun drept asupra lor. Imobilul în litigiu nu a ieşit niciodată din patrimoniul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj, iar pârâta nu a avut niciodată în patrimoniu acest imobil, aspect confirmat chiar de apelantă prin procesul verbal din 25 noiembrie 2005 şi procesul-verbal din 11 martie 2013.
Recursul este nefondat.
Examinând susținerile recurentei-reclamante, Înalta Curte reține că acestea se subsumează dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând să fie analizate din această perspectivă.
Analizând actele și lucrările dosarului se reține că reclamanta Fundația Județeană pentru Tineret Gorj a formulat acțiune în revendicare pe calea dreptului comun împotriva pârâtei Casa Tineretului Târgu-Jiu, solicitând lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în orașul Târgu-Jiu, str. N. Titulescu, jud. Gorj.
În mod corect a reținut instanța de apel că reclamanta nu are titlu de proprietate, deoarece în virtutea actelor normative ce au reglementat trecerea patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (U.T.C.) către alte entități juridice, s-a transmis, în favoarea reclamantei Fundația Județeană, un drept de administrare, ce nu a fost invocat în motivarea acțiunii.
Patrimoniul fostei U.T.C., inclusiv bunul revendicat a trecut în proprietatea publică a județului Gorj, respectiv în domeniul public al acestei unități administrativ-teritoriale, conform H.G. nr. 973/2002, iar dreptul de administrare i-a revenit Fundației Județene, conform Decretului-lege nr. 150/1990.
Pe de altă parte, prin hotărâre judecătorească irevocabilă (Decizia nr. 11616 din 05 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă) s-a statuat că, de vreme ce nu este clarificat modul de transmitere a patrimoniului fostei organizații județene U.T.C. către Fundația Județeană, înființată în 1990, nu se poate susține că aceasta din urmă este titulara unui drept de proprietate asupra bunurilor în litigiu.
Sunt nerelevante susținerile reclamantei cu privire la protocolul de predare a bunurilor încheiat în anul 1992 între Fundația Județeană și Organizația Casa tineretului Târgu-Jiu, deoarece, prin acel act juridic au fost predate bunurile ce făceau obiectul dreptului de administrare conferit prin Decretul-Lege nr. 150/1990. Este adevărat că în cuprinsul documentului aflat la fila 11 din dosarul Tribunalului Gorj, se face referire la predarea patrimoniului, dar nu se lămurește natura drepturilor transmise prin protocol. De altfel, documentul prevede în mod expres că parte a convenției este Casa Tineretului, care parafează documentul prin sigiliu ce ilustrează această denumire.
Esențial pentru soluționarea cauzei este faptul că pentru a-și întemeia cererea în revendicare s-a invocat dreptul de proprietate, care a fost transmis prin lege altei entități juridice, respectiv unității administrativ-teritoriale Județul Gorj, cu alte cuvinte, cauza juridică a acțiunii nu are suport material, iar reclamanta nu poate pretinde că deține în patrimoniul său un alt drept real, decât, eventual, cel de administrare.
De asemenea, nu este relevant, ca argument juridic faptul că pârâta Casa Tineretului a solicitat radierea persoanei juridice Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, această cerere fiind respinsă în instanță.
Pentru a triumfa într-o acțiune în revendicare, reclamanta trebuie să clarifice natura drepturilor pe care le-a dobândit, în funcție de legile speciale și alte acte normative ce au reglementat acest domeniu, precum și de hotărârile judecătorești opozabile părților în litigiu. Așadar, nu este suficient a se solicita restituirea imobilului deținut de pârâtă, care reprezintă obiectul material al dreptului real, fără a se dovedi existența în patrimoniul reclamantei al dreptului per se, simpla invocare a unui act normativ nefiind suficientă. Preluarea în patrimoniul său a bunurilor ce au aparținut fostei organizații U.T.C. nu echivalează cu obținerea unui drept de proprietate pentru Fundația Județeană, natura drepturilor dobândite decurgând din lege, nu din calificarea dată de reclamantă.
Acțiunile petitorii pot fi formulate și în temeiul altor drepturi reale, dobândite prin acte normative, însă în măsura, în care acestea nu au fost invocate, instanța nu putea să le cerceteze, ca temei al acțiunii formulate.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj, prin lichidator judiciar C.C.I., împotriva Deciziei nr. 58 din 28 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 octombrie 2015.