Asupra apelului de faţă;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 1169/A din 18 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de către revizuentul S.T. împotriva sentinţei penale nr. 331 din data de 15 mai 2015 pronunţata de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.
Împotriva acestei decizii, revizuentul a formulat cerere de apel, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 9 decembrie 2015.
Cu ocazia dezbaterilor, Înalta Curte a pus în discuţie, din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 351 alin. (2) raportat la art. 421 alin. (1) pct. 1 teza a ll-a combinat cu prevederile art. 408 alin. (1) C. proc. pen. inadmisibilltatea căii de atac exercitată de apelant.
Examinând excepţia inadmisibilităţii căii de atac declarate, invocată din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Potrivit art. 129 din Constituţia României, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac.
În condiţiile legii".
Aşadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti este statuată prin însăşi legea fundamentală.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, cap. III C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 408 C. proc. pen. pot fi atacate cu apel sentinţele şi încheierile, numai odată cu sentinţa, în cazurile prevăzute de lege.
Prin urmare, sunt susceptibile de reformare pe calea apelului, exclusiv hotărârile judecătoreşti nedefinitive, determinate de lege.
Limitând calea de atac menţionată exclusiv la hotărârile nedefinitive determinate de lege, C. proc. pen. a stabilit principiul unicităţii acesteia, faţă de care posibilitatea legală a declarării mai multor apeluri este exclusă, dreptul la această cale procesuală stingându-se prin exercitare.
În cauză, se constată că revizuentul S.T. a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei decizii definitive, pronunţată tot în urma exercitării dreptului la apel, iar cel cu soluţionarea căruia instanţa a fost sesizată, nu întruneşte cerinţele textului de lege menţionat, întrucât încalcă principiul unicităţii acestei căi de atac şi, ca atare, nu este admisibil.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele ce preced, constatând că în cauză, revizuentul a declarat apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a ll-a raportat la prevederile art. 408 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul S.T. împotriva Deciziei penale nr. 1169/A din 18 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală.
Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul revizuent la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul S.T. împotriva Deciziei penale nr. 1169/A din 18 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală.
Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 200 Iei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 ianuarie 2016.