Decizia nr. 766/2016
Deliberând asupra recursului în condiţiile art. 395 coroborat cu prevederile art. 483 şi urm. C. proc. civ., din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 15 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost suspendată judecata cererii de apel formulată de apelanţii A. şi B., împotriva sentinţei civile nr. 1078 din data de 25 martie 2014 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în Dosarul nr. x/93/2013, în contradictoriu cu intimaţii C. prin D. de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi SC E. SRL.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti a avut în vedere relaţiile înaintate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, respectiv copii de pe rezoluţia de începere a urmăririi penale cu nr. x/P/2013 din 21 ianuarie 2014 şi de pe ordonanţa de schimbare a încadrării juridice din 06 mai 2014 a I.G.P.R.-D.I.F. şi a apreciat că lămurirea situaţiei juridice a administratorului SC E. SRL şi a actelor de dispoziţie făcute de acesta are o înrâurire hotărâtoare asupra situaţiei juridice a societăţii însăşi.
Invocând în drept dispoziţiile art. 414 C. proc. civ., împotriva acestei încheieri, intervenientul F. a declarat recurs.
În motivarea recursului, recurentul critică soluţia instanţei de apel cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de apel a dispus în mod greşit soluţionarea cauzei până la soluţionarea procesului penal, întrucât pentru suspendarea judecării procesului civil, începerea urmării penale in rem nu este suficientă, fiind necesară dovedirea începerii urmăririi penale inpersonam.
Analizând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate, Înalta Curte va respinge recursul declarat de intervenientul F. pentru considerentele care succed:
Cu titlu preliminar, se constată că, deşi recurentul nu şi-a încadrat criticile în motivele de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., acestea pot fi subsumate motivului de nelegalitate instituit de prevederile pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., astfel că Înalta Curte va examina hotărârea recurată din perspectiva acestui text legal.
Suspendarea prevăzută de art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. este o suspendare facultativă, lăsată la aprecierea instanţei de judecată şi se întemeiază pe declanşarea urmăririi penale pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se pronunţe. Textul impune în mod expres şi neechivoc condiţia declanşării urmăririi penale pentru o infracţiune, precum şi existenţa unor elemente suficiente din care să rezulte că existenţa infracţiunii ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să se pronunţe în cauza supusă suspendării. Evident cele două condiţii trebuie îndeplinite în mod cumulativ de aceea simpla sesizare a organelor de urmărire penală nu justifică, eo ipso, suspendarea judecăţii.
Astfel cum s-a arătat mai sus, suspendarea în temeiul de lege evocat, este o suspendare facultativă şi este lăsată la latitudinea instanţelor de judecată care în raport de înscrisurile aflate la dosar apreciază dacă această măsură poate fi dispusă sau nu, pentru a preîntâmpina, totodată, pronunţarea unor hotărâri contradictorii.
Contrar susţinerilor recurentului, în cauză, instanţa de apel în mod legal a dispus suspendarea judecăţii în temeiul de lege invocat, în considerarea relaţiilor înaintate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, respectiv copii de pe rezoluţia de începere a urmăririi penale cu nr. x/P/2013 din 21 ianuarie 2014 şi de pe Ordonanţa de schimbare a încadrării juridice din 06 mai 2014 a I.G.P.R.-D.I.F. şi a apreciat ca lămurirea situaţiei juridice a administratorului SC E. SRL şi a actelor de dispoziţie făcute de acesta are o înrâurire hotărâtoare asupra situaţiei juridice a societăţii însăşi.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că instanţa de apel a aplicat în mod legal dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., cu respectarea condiţiilor cerute de textul legal menţionat, motiv pentru care, va respinge şi celelalte critici ale recurentului.
În considerarea celor ce preced, constatând că nu se confirmă motivul de nelegalitate reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de intervenientul F. împotriva încheierii din 15 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de intervenientul F. împotriva încheierii din 15 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2016.