Decizia nr. 946/2016
Asupra recursului de faţă, din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11 mai 2015, SC A. SA a solicitat completarea Deciziei civile 42 din 23 martie 2015 a Curţii de Apel Galaţi în sensul pronunţării pe solicitarea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 27/A din 10 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a fost admisă cererea de completare formulată de petenta SC A. SA Bucureşti şi a fost dispusă completarea Deciziei civile nr. 42 din 23 martie 2015 a Curţii de Apel Galaţi în sensul obligării pârâtei la plata a 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată din apel având în vedere dispoziţiile art. 2812 C. proc. civ., în conformitate cu care, dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cerere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz. apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs SC B. SRL.
În motivarea recursului au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8. 9 C. proc. civ.
Astfel, recurenta arată faptul că instanţa de apel a reţinut greşit cuantumul cheltuielilor de judecată în apel la valoarea de 18.209.94 lei (onorariu avocat şi taxa de timbru) deşi onorariul de avocat era pentru toate fazele procesuale iar nu doar pentru apel. Aceste cheltuieli nu au fost individualizate, prin urmare instanţa de apel nu s-a pronunţat în mod corect ceea ce, potrivit art. 304 pct. 8, C. proc. civ., atrage desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Instanţa de apel nu a precizat şi nu a motivat care este raţionamentul proporţionalităţii care a condus la stabilirea sumei de 2.000 lei ca şi cheltuieli de judecată şi nu a explicat dacă diminuarea cheltuielilor de judecată include cei 2.000 lei ia plata cărora a fost obligată intimata SC B. SRL sau reprezintă o obligaţie suplimentară, deşi în motivare face trimitere la diminuarea cheltuielilor. Potrivit art. 304 pct. 7 C. proc. civ. sancţiunea este desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare
Recurenta mai susţine că, în mod greşit instanţa de apel a stabilit cheltuieli de judecată în apel de 2.000 lei. Cheltuielile de judecata de 18.000 lei onorariu avocat sunt exorbitante în sarcina părţii care cade în pretenţii. In apel trebuie să fie acordate într-un cuantum de 8% din cele avansate de apelant doar pentru apel, fără a le avea în vedere şi pe cele din fond şi recursţ unde pârâta a căzut în pretenţii), întrucât onorariu de avocat depus la dosar era pentru toate fazele procesuale, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 întrucât onorariul de avocat pentru apel nu era individualizat.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând recursul prin prisma criticilor formulate, constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente:
Recurenta a indicat prin critica întemeiată pe art. 304 pct. 8 faptul că instanţa a reţinut greşit faptul că onorariul de avocat era pentru toate fazele procesuale iar nu doar pentru apel, aspect dedus din faptul că onorariul nu a fost individualizat.
Conform art. 304 pct. 8 modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în numai pentru motive de nelegalitate când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Acest motiv de recurs sancţionează hotărârea care a nescotit principiul înscris în art. 969 C. civ. trecând peste voinţa părţilor înscrisă în convenţie.
Susţinerile recurentei întemeiate pe acest motiv de recurs nu vizează încălcarea art. 969 C. civ. ci modul de apreciere al instanţei cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată ceea ce nu este un motiv de nelegalitate al hotărârii ci netemeinicie aspect care excede controlului de nelegalitate exercitat de instanţa de recurs.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Nici această critică nu este fondată, dispozitivul hotărârii atacate fiind lipsit de echivoc, în sensul că instanţa a admis cererea de completare dispozitiv şi a obligat intimata la plata sumei de 2000 lei către apelantă, sumă ce rezultă că urmare a efectuării proporţiei dintre cele solicitate prin apel şi cele câştigate.
Astfel, instanţa a motivat admiterea cererii respectând condiţiile impuse de art. 276 C. proc. civ.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 poate fi invocat atunci când când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Deşi recurenta a invocat şi acest motiv de recurs, aceasta nu a indicat niciun text de lege care să fi fost încălcat prin hotărârea atacată, astfel că şi acest motiv de recurs este nefondat. Nemulţumirea recurentei faţă de cuantumul cheltuielilor de judecată acordate nu reprezintă o critică de nelegalitate care poată fi încadrată în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. ci o critică de netemeinicie nepermisă în calea de atac a recursului care poate fi exercitat numai pentru motive de nelegalitate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul declarat de recurenta SC B. SRL ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta SC B. SRL împotriva deciziei civile nr. 27/A din 10 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I Civilă, în Dosar nr. x/91/2012*, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2016.