Decizia nr. 644/2016
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Cărbuneşti, în Dosarul nr. x/317/2010 s-a anulat certificatul de moştenitor din 1978, revizuentul fiind dezmoştenit, iar A. şi B., din renunţători la moştenire, au devenit moştenitori.
Prin cererea transmisă la data de 19 august 2015, C. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Cărbuneşti, în Dosarul nr. x/317/2010, susţinând că aceasta a fost contrazisă de Decizia Tribunalului Gorj nr. 106 din 14 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. x/317/2010, care a stabilit adevărul.
Cererea de revizuire a fost înregistrată sub număr de Dosar nr. x/1/2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
Intimatul A. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării cererii de revizuire, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale, în temeiul dispoziţiilor art. 1591 raportat la art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cu referire la art. 105 alin. (1) din acelaşi act normativ, apreciază că aceasta este întemeiată şi, în consecinţă, constată că nu este competentă să soluţioneze prezenta cerere de revizuire pentru următoarele considerente:
Este de reţinut că în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor, într-o anumită ordine, precum şi soluţionarea acestora de către instanţa prevăzută de lege.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea în limitele competenţei atribuite prin lege fiind de ordine publică.
Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Înalta Curte constată că, în speţă, revizuentul C. a învestit instanţa cu o cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 pronunţată de Judecătoria Târgu Cărbuneşti, în Dosarul nr. x/317/2010, pretins contradictorie Deciziei nr. 106 din 14 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. x/317/2010.
Conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7 din acelaşi cod, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice.
În cauză, sentinţa civilă nr. 3498 din 22 noiembrie 2010 a fost pronunţată de Judecătoria Târgu Cărbuneşti, iar Decizia nr. 106 din 14 martie 2011 a fost pronunţată de Tribunalul Gorj şi, faţă de dispoziţiile legale menţionate, competenţa de soluţionare a cererii de revizuire revine instanţei mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice, respectiv Curţii de Apel Craiova.
În consecinţă, pentru toate considerentele anterior expuse, în raport de dispoziţiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Craiova, motiv pentru care, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor, art. 158 alin. (3) cu referire la art. 1591 raportat la art. 323 alin. (2) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionarea a prezentei cereri de revizuire în favoarea Curţii de Apel Craiova şi va trimite de îndată dosarul acestei instanţe în vederea soluţionării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Trimite cauza spre soluţionare la instanţa competentă, respectiv Curtea de Apel Craiova.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 martie 2016.