Decizia nr. 961/2016
Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 862/A din 08 hmie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Il-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006, s-a dispus, cu relevanţă în cauza de faţă ce vizează contestarea unei măsuri asigurătorii, respingerea ca neîntemeiată a acţiunii civile promovată de partea civilă SC A. SA Oneşti, prin lichidator judiciar SC B. SRL.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpaţii C., D., E., F. şi de la părţile responsabile civilmente SC G. SRL (prin administrator judiciar H.) şi SC I. SRL (prin administrator judiciar SC J. IPURL) suma de 137.442.576,7 lei dobândită prin săvârşirea infracţiunilor şi care nu serveşte la despăgubirea persoanei vătămate SC K. SA Oneşti, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul L. şi de la partea responsabilă civilmente SC M. SA, de la inculpatul C. şi de la părţile responsabile civilmente SC G. SRL (prin administrator judiciar H.) şi SC I. SRL (prin administrator judiciar SC J. IPURL) şi de la inculpaţii N. şi O. suma de 162.993.336,8 lei (143.491.167 + 19.502.169,8 lei), care nu serveşte despăgubirii persoanei vătămate SC A. SA, la care se adaugă majorările şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii.
În baza art. 33 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 656/2002 modificată rap. la art. 112 alin. (1) lit. e şi art. 112 alin. (6) C. pen., a fost confiscată de la inculpatul L. suma de 21.697.600 lei, reprezentând valoarea creanţei dobândite de inculpat faţă de SC M. SA.
În baza art. 32 din Legea nr. 656/2002 şi a art. 249 C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanţele procurorului din datele de 12 ianuarie 2005 (Dosar nr. x/P/2003 - filele 43-55, vol. 24 d.u.p.), 15 decembrie 2005 (Dosar nr. x/D/P/2005, filele 222-225, vol. 24 d.u.p.), 19 ianuarie 2006 (filele 192-203, vol. 24 d.u.p.), 17 aprilie 2006 (filele 283-300, vol. 24 d.u.p.), 18 aprilie 2006 (filele 264-282, vol. 24, d.u.p.), 23 iunie 2006 (filele 368-386, vol. 24, d.u.p.) si 04 iulie 2006 (filele 310-330, vol. 24 d.u.p. - cu menţiunea ca suma de 15.224.450 lei asupra căreia s-a instituit sechestrul a fost transferata din contul aparţinând SC I. SRL in contul deschis de administratorul judiciar SC P. IPURL la SC R. SA - Sucursala Kiseleff), asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor C., L., D. şi părţilor responsabile civilmente SC S. SRL Bucureşti (actualmente SC G. SRL prin administrator judiciar H.) şi SC M. SA, măsură pe care o instituie, respectiv extinde asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând tuturor inculpaţilor şi tuturor părţilor responsabile civilmente, inclusiv asupra conturilor, a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit, ce vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară şi asupra activelor societăţilor comerciale la care inculpaţii şi părţile responsabile civilmente figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi (acţionari) sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, după cum urmează:
- până la concurenţa sumei de 184.690.936,8 lei (162.993.336,8 lei + 21.697.600 lei), la care s-au adăugat majorările şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul L.;
- până la concurenţa sumei de 162.993.336,8 lei, la care s-au adăugat majorările si penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii, în ceea ce îi priveşte pe partea responsabila civilmente SC M. SA şi pe inculpaţii N. şi O.;
- până la concurenţa sumei de 300.435.913,5 lei (137.442.576,7 + 162.993.336,8 lei), la care s-au adăugat dobânzile şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii, în ceea ce îi priveşte pe inculpatul C. şi părţile responsabile civilmente SC S. SRL Bucureşti (actualmente SC G. SRL prin administrator judiciar H.) şi SC I. SRL bucureşti (prin administrator judiciar SC J. IPURL);
- până la concurenţa sumei de 137.442.576,7 lei, la care s-au adăugat dobânzile şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii D., E. şi F.
Îîn cursul de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii s-a dispus a se stabili şi destinaţia sumei de 15.224.450 lei, asupra căreia s-a instituit sechestrul din 04 iulie 2006 (filele 310-330, vol.24 d.u.p.), care a fost transferată din contul aparţinând SC I. SRL în contul deschis de administratorul judiciar SC P. IPURL la SC R. SA - Sucursala Kiseleff), având în vedere că asupra acestei sume de bani a fost menţinut sechestrul prin sentinţa penală nr. 2858 din data de 16 decembrie 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, iar în măsura în care s-a dispus de emolumentul acestui transfer urmând a se sechestra bunuri până la concurenţa sumei cuprinse în ordinul de sechestru.
În baza art. 250 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor sau părţilor responsabile civilmente de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii prezentei decizii, sumele de bani datorate de debitori urmând a fi consemnate la dispoziţia organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele urmând a fi predate organului de executare în termen de 24 de ore de la consemnare.
Împotriva Deciziei penale nr. 862/A din 08 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006, contestatoarea SC T. SRL a formulat contestaţie, aceasta fiind înregistrată pe rolul prezentei instanţe la data de 30 iunie 2016.
Examinând prioritar cererea de sesizare a completului competent în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formulată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 475 C. proc. pen., dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
În cauză, Înalta Curte apreciază că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de textul de lege, respectiv problema de drept privitor la care se solicită sesizarea completului competent al Înaltei Curţi - pentru a stabili dacă este admisibilă sau nu contestaţia împotriva unei decizii definitive pronunţată în apel, cu privire la măsurile asigurătorii - nu constituie o veritabilă problemă de drept, de care ar depinde soluţionarea pe fond a cauzei, având în vedere dispoziţiile procesual penale incidente în materie.
Pentru aceste motive, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de sesizare a completului competent în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
2. Examinând contestaţia formulată, sub aspectul excepţiei de inadmisibilitate invocată de Parchet, Înalta Curte constată că prezenta cale de atac este inadmisibilă, urmând a fi respinsă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispoziţiilor art. 250 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 18/2016, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., în vigoare de la 23 mai 2016, împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată sau instanţa de apel care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz. judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, respectiv instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
Din actele dosarului, rezultă că prezenta contestaţie a fost formulată la data de 13 aprilie 2016, fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
În raport cu data formulării contestaţiei - 13 aprilie 2016, Înalta Curte constată că a fost exercitată anterior intrării în vigoare a textului mai susmenţionat, care nu produce efecte retroactive.
De asemenea, nici Decizia Curţii Constituţionale nr. 24 din 20 ianuarie 2016, în vigoare din 12 aprilie 2016, nu produce efectele invocate de apărare în cauză.
Astfel, din considerentele instanţei de contencios constituţional, rezultă aceeaşi soluţie legislativă reglementată prin O.U.G. nr. 18/2016, în textul art. 250 C. proc. pen., respectiv instituirea unei căi de atac separate împotriva încheierii prin care a fost luată măsura asigurătorie de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, fie de fond, fie de apel.
Or, în cauză, contestaţia a fost exercitată împotriva unei decizii pronunţate de instanţa de apel, hotărârea fiind definitivă la data de 18 iunie 2015.
Aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională, în situaţia în care persoana interesată este împiedicată să exercite până la soluţionarea cauzei pe fond o cale de atac împotriva legalităţii şi temeiniciei încheierii judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată de luare a unei măsuri asigurătorii sau nu are nicio cale de atac împotriva unei astfel de încheieri dispusă de instanţa de judecată cu prilejul soluţionării apelului, aceasta nu îşi poate valorifica şi apăra drepturile fundamentale în faţa unei instanţe de control judiciar.
Înalta Curte reţine, pe de o parte, că prevederile procesual penale anterioare, cuprinse în art. 250 alin. (6) C. proc. pen. ofereau garanţia cenzurării unei măsuri asigurătorii, la instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii, iar, pe de altă parte, luarea măsurilor asigurătorii a făcut obiectul deliberării şi soluţionării acţiunii penale şi civile cu care au fost investite instanţele de fond şi apel, printr-o decizie definitivă, astfel că cenzurarea unei astfel de dispoziţii cu caracter definitiv nu poate face obiectul unei contestaţii.
Potrivit art. 129 din Constituţia României, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Aşadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti este statuată prin însăşi legea fundamentală.
Din economia textului menţionat rezultă însă că hotărârile judecătoreşti, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.
Limitând calea de atac menţionată exclusiv la încheierile prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către instanţa de apel, o decizie a aceleiaşi instanţe de apel nu mai poate fi obiectul exercitării acestei căi de atac.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea SC T. SRL cu privire la măsurile asigurătorii instituite prin Decizia penală nr. 862/A din 08 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006.
Va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 35 lei, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de sesizare a completului competent în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea SC T. SRL cu privire la măsurile asigurătorii instituite prin Decizia penală nr. 862/A din 08 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/3/2006.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 35 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 05 iulie 2016.