Decizia nr. 1396/2016
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2143 din 14 decembrie 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a respins contestația în anulare a Deciziei nr. 1086 din 8 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, ca nefondată.
Prin Decizia civilă nr. 1004 din data de 10 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 2143 din 14 decembrie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.
Instanța a reținut că, în raport de dispozițiile art. 508 alin. (4) și art. 513 alin. (5) C. proc. civ., nici hotărârea prin care a fost soluționată contestația în anulare îndreptată împotriva deciziei instanței de revizuire a hotărârii pronunțate în apel, într-un litigiu de muncă, nu este supusă căii de atac a recursului, pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, contestatorul A. prin care, în esență, a arătat că, prin recursul declarat a solicitat instanței superioare să verifice modul greșit în care Curtea de Apel Ploiești a gestionat procesul, pronunțând o decizie nelegală și fără să țină cont de dovezile administrate; a fost nemulțumit de avocatul său care prin neprezentarea sa ori a unui înlocuitor la apel, (aflându-se în conflicte de interese cu Regionala CFR Brașov), a dat avantaj pârâtei care a înaintat CCM-urile nelegale, Curții care a pronunțat o decizie nelegală; decizia pronunțată cuprinde motivări fără suport și vicii de procedură, iar pentru faptul că niciun avocat nu a avut curajul să-i mai reprezinte va trimite dosarul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă - CFR Marfă SA a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, în raport de faptul că nu au fost indicate motivele prevăzute de art. 503 C. proc. civ., excepție cu privire la care instanța a rămas în pronunțare.
Analizând contestația în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, ce poate fi promovată numai pentru motivele anume prevăzute de lege.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare de drept comun poate fi exercitată numai în situația în care partea nu a fost legal citată și nici nu a fost prezentă la termenul când avut loc judecata. Contestația în anulare specială, reglementată de art. 503 alin. (2) C. proc. civ., poate fi introdusă în patru cazuri distincte, respectiv atunci când hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurent în termen; când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
Or, așa cum a arătat, contestatorul s-a declarat nemulțumit generic de hotărârea atacată, fără a indica vreunul din motivele prevăzute în art. 503 C. proc. civ., susținând că, prin recursul său a solicitat instanței superioare verificarea modului greșit în care Curtea de Apel Ploiești a gestionat procesul pronunțând o decizie nelegală și că și-a denunțat avocatul ales, pentru că înainte de a lucra în avocatură, acesta a lucrat la Regionala CFR Brașov.
Niciunul dintre aceste argumente nu poate fi, însă, încadrat în cazurile de contestație în anulare obișnuită sau specială, reglementate de art. 503 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea care cuprinde motive neprevăzute de lege pentru contestația în anulare.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1004 din data de 10 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2016.
Procesat de GGC - CT