Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1425/2016

Ședința din camera de consiliu din 21 iunie 2016

Decizia nr. 1425/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 4 noiembrie 20.15, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj și Curtea de Apel Craiova, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite, rezultate ca urmare a atingerii vechimii în muncă de 20 de ani, de la data de 1 septembrie 2011 și în funcția de magistrat de 15 ani, la data de 1 ianuarie 2014 în același cuantum cu al celorlalți judecători din cadrul Tribunalului Dolj, având aceeași vechime în muncă și în funcția de magistrat dobândită anterior datei de 31 decembrie 2010, și cele efectiv acordate, actualizate cu indicele de devalorizare și aplicarea dobânzii legale, plata diferențelor urmând să se facă de la data trecerii în tranșele menționate, până la zi și în continuare până la eliminarea situației care generează diferențe.

Prin Sentința nr. 904 din 28 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/63/2015, Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, în motivare s-a reținut că art. 127 C. proc. civ. trebuie interpretat în sensul avut în vedere de legiuitor în momentul edictării acestuia, anume în sensul în care necompetența teritorială absolută privește toate instanțele, indiferent că judecă în fond sau în căile de atac, aflate m circumscripția curții de apel la care reclamanții, în calitatea lor de magistrați, procurori sau grefieri, își desfășoară activitatea.

În speță, reclamantul are calitatea de judecător la Judecătoria Craiova, care este în circumscripția Tribunalului Dolj, instanță de drept comun competentă teritorial și material în soluționarea cauzelor având ca obiect drepturi bănești, cum este cauza de față.

Împrejurarea că reclamantul nu funcționează efectiv la Tribunalul Dolj nu este în măsură să înlăture aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., ca dispoziții cu caracter special.

Prin Sentința nr. 969 din 31 mai 2016, Tribunalul Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-I soluționa.

S-a reținut că sub aspectul competenței, dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu își găsesc aplicarea în prezenta cauză, întrucât reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriei Craiova, iar nu în cadrul Tribunalului Dolj, instanța competentă potrivit art. 269 C. muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

S-a arătat că dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. sunt suficient de clare, neputând fi interpretate în sens larg, prin formularea de către reclamant a unei cereri „de competența instanței la care își desfășoară activitatea" înțelegându-se exclusiv instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță și în cadrul căreia reclamantul are funcția de judecător, iar nu orice altă instanță aflată în circumscripția curții de apel în cadrul căreia ar funcționa reclamantul.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege vizează două situații, anume când una din persoanele vizate are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Ca atare, pentru a opera, prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe.

Se constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiție, având în vedere că din actele dosarului rezultă că reclamantul nu funcționează ca judecător în cadrul instanței competente a judeca cauza, Tribunalul Dolj, ci în cadrul Judecătoriei Craiova, instanță aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Dolj.

Prin urmare, Tribunalul Dolj nu reprezintă instanța unde reclamantul „își desfășoară efectiv activitatea" potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Dolj în favoarea Tribunalului Vâlcea nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Mai mult, instanța reține că, potrivit Deciziei nr. 7 din data de 16 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., s-a stabilit că sintagma „instanța la care își desfășoare activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în prima instanță.

În consecință, ținând seama deopotrivă de calitatea reclamantului de judecător în cadrul Judecătoriei Craiova și de interpretarea stabilită prin Decizia nr. 7/2016 pronunțată în interesul legii, competența de soluționare a cauzei va fi determinată în favoarea Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM