Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1437/2016

Ședința din camera de consiliu de la 23 iunie 2016

Decizia nr. 1437/2016

Asupra conflictului de competență, reține următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 22 mai 2015 pe rolul Tribunalului Mureș, formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II, JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP. și intervenientul în nume propriu QQ., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Finanțelor Publice, s-a solicitat obligarea pârâților la acordarea fiecăruia din reclamanți a unei despăgubiri echivalente cu contravaloarea tichetelor de vacanță aferente perioadei 2012 - 2014 în sumă de 6 salarii de bază minime brute pe țară, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății, actualizate cu indicele de inflație la data plății și dobânda legală aferentă și obligarea Ministerului Finanțelor Publice să vireze ordonatorilor sumele necesare plății drepturilor respective.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că dreptul la acordarea tichetelor de vacanță a fost recunoscut prin O.U.G. nr. 8/2009, publicată în M. Of. nr. 110 din 24 februarie 2009, iar pârâții nu se pot apăra susținând că nu au fost alocate fonduri bugetare pentru plata acestor drepturi salariate, întrucât acestora le revine obligația de a efectua demersurile necesare în vederea alocării de fonduri.

Prin încheierea de ședință din data de 8 octombrie 2015 constatând că nu toți reclamanții au calitatea de grefier, instanța a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar. Totodată, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, în ceea ce privește reclamanții care nu sunt grefieri, fiind amânată pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2015.

Prin Sentința nr. 1197 din 15 octombrie 2015, Tribunalul Mureș, secția civilă, verificându-și competența, conform dispozițiilor art. 131 alin. (1) C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată prin întâmpinarea depusă la dosar de pârâta Curtea de Apei Cluj și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II, JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP. și intervenientul în nume propriu QQ., în favoarea Tribunalului Cluj.

În motivare, tribunalul a arătat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 127 alin. (3) raportat la art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamanții nu au calitatea de grefieri într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea.

Tribunalul Mureș a reținut că, în ipoteza conflictelor individuale de muncă, prevederile legale consacră o competență teritorială exclusivă, fundamentată pe principiul protecției salariaților, motiv pentru care, reclamanții au dreptul de opțiune între instanța locului domiciliului sau a locului de muncă. Prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 consacră un drept de opțiune al reclamanților salariați, însă aceste norme rămân imperative, deoarece cererile „se adresează'' (în mod imperativ) exclusiv celor două instanțe determinate de legiuitor (nefiind utilizată sintagma "se pot adresa").

Constatând că reclamanții au locul de muncă și domiciliul în județul Cluj, Tribunalul Mureș a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Învestit prin declinare, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin încheierea din data de 15 ianuarie 2016 a dispus disjungerea cauzei cu privire la reclamanții care au calitatea de grefieri, respectiv, grefieri arhivari - personal de specialitate în cadrul Tribunalului Cluj.

Astfel, s-a format un nou Dosar cu nr. x/117/2016, având ca obiect drepturi salariate, privind pe reclamanții F., G., H., I., J., K.

Prin Sentința nr. 330 din februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul mai sus menționat, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a suspendat judecarea cauzei și a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru competentă soluționare,

În motivare, tribunalul a arătat că, în cauză, sunt incidente prevederile art, 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamanții F., G., H., I., J., K. au calitatea de grefier arhivar, iar reclamantul GG. are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Cluj - astfel cum a rezultat din adresa nr. 5141 din 19 noiembrie 2015 emisă de Curtea de Apel Cluj, aceștia formulând o cerere de chemare în judecată de competența instanței la care își desfășoară activitatea.

Analizând conflictul de competență dedus judecății, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. "(i) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate eu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poale sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar li fost competentă, potrivit legii.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. reglementează o normă specială ce se aplică în situația în care una dintre părți, fie reclamant, fie pârât, este judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanța competentă să judece cauza.

Aceste dispoziții legale au un caracter imperativ și obligă reclamantul, având una din calitățile enumerate în textul legal și care funcționează în cadrul instanței competente să soluționeze cauza, să sesizeze una din instanțele de același grad aflate în raza unei curți de apel învecinate.

În cauză, se reține că, potrivit Adresei nr. 5141 din 19 noiembrie 2015 emisă de Curtea de Apel Cluj, reclamanții F., G., H., I., J., K. au calitatea de grefieri în cadrul Tribunalului Cluj, care este instanța competentă material și teritorial să soluționeze cererea de chemare în judecată, motiv pentru care, într-o asemenea situație devine incidență ipoteza normei cuprinsă în dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Prin urmare, față de prevederile legale mai sus menționate, având în vedere calitatea de reclamanți într-o cerere de competența instanței la care aceștia își desfășoară activitatea, Înalta Curte urmează să stabilească competența de soluționare a cauzei, astfel cum a fost disjunsă, în favoarea Tribunalului Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș.

Definitivă.â

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM