Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1478/2016

Şedinţa din camera de consiliu de Ia 07 septembrie 2016

Decizia nr. 1478/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni la data de 02 octombrie 2015 sub nr. x/227/2015 reclamanta A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 373 lit. b) C. civ., în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se declare desfăcută căsătoria încheiată la data de 24 august 2013 la Primăria com. Zătreni, din vina exclusivă a pârâtului și să se dispună ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei acela de „C."

Prin sentința nr. 682 din 07 aprilie 2016 Judecătoria Fălticeni a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bălcești reținând ca, în urma relațiilor solicitate de către instanță, din adresa emisă de Poliția com. Slatina a rezultat că ultimul domiciliu comun al părților a fost în sat. Butanu, com. Zătreni, județul Vâlcea, situație față de care sunt aplicabile dispozițiile art. 915 C. proc. civ. în sensul că instanța competentă a soluționa cauza este cea de la ultima locuință comună a soților, respectiv. Judecătoria Bălcești.

Prin sentința nr. 578 din 21 iunie 2016 Judecătoria Bălcești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării regulatorului de competență, reținând că prin încheierea de ședință interlocutorie din 12 ianuarie 2016 (încheiere ce leagă instanța în sensul că aceasta nu mai poate reveni asupra măsurii dispusă prin acea încheiere) judecătoria Fălticenii s-a declarat competentă din toate punctele de vedere în soluționarea cauzei, împrejurare față de care ulterior nu mai putea să invoce propria necompetență. Pe de altă parte, dovada ultimei locuințe se poate face nu doar prin actele de identitate ale soților, ci poate fi asumată de aceștia prin cererea de chemare în judecată. Or, în cauză reclamanta a indicat prin cererea introductivă de instanță ultima locuință comună ca fiind în com. Slatina, jud. Suceava, aspect necombătut prin întâmpinare. Adresa ia care se face referire în hotărârea de declinare a competenței menționează doar că părțile figurează cu domiciliul în com. Zâtreni, sat Butanu, jud. Vâlcea, însă domiciliul, care reprezintă o mențiune din actul de identitate, nu poate fi asimilat locuinței comune în înțelesul art. 935 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 233 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni, pentru argumentele ce succed:

Potrivit art. 131 alin. (1) N.C.P.C. „La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând, în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. încheierea are caracter interlocutoriu.

Alin. (2) al aceluiași articol statuează ca „în mod excepțional, în cazul în care pentru stabilirea competenței sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuția părților și va acorda un singur termen în acest scop.

Competența teritorială în materia divorțului, astfel cum este reglementată de art. 915 N.C.P.C. este o competență exclusivă de ordine publică și nu poate fi invocată decât în condițiile art. 130 alin. (2) N.C.P.C., respectiv la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

În cauză, prin încheierea de ședință din 12 ianuarie 203 6, Judecătoria fălticeni, fără a considera că sunt necesare lămuriri ori probe în ceea ce privește competența potrivit art. 131 alin. (2) N.C.P.C. precitat, a procedat la verificarea propriei competențe potrivit alin. (1) al aceluiași articol, concluzionând că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, având în vedere art. 94 pct. 1 raportat la art. 915 alin. (1) N.C.P.C.

Cum dispozițiile art. 131 alin. (1) N.C.P.C. stabilesc în mod expres că încheierea prin care instanța de judecată consemnează rezultatul verificării și stabilirii propriei competențe are caracter interlocutorii, rezultă că asupra celor reținute prin încheierea de ședință din 12 ianuarie 2016 Judecătoria Fălticeni nu mai putea reveni.

Caracterul interlocutorilor este definit de dispozițiile art. 235 N.C.P.C., potrivit cărora „ Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, el numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase," și semnifică faptul că ceea ce s-a statuat printr-o asemenea încheiere nu mai poale fi schimbat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni,

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 septembrie 2016.