Decizia nr. 538/2017
Asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, sub nr. x/212/2017, Biroul Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditoarei Banca B., în contradictoriu cu debitorul C. a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. 2568 din 12.09.2012 precum și de contractul de ipotecă mobiliară nr. 2568 din 12 septembrie 2012.
Prin sentința civilă nr. 798 din 31 ianuarie 2017, Judecătoria Constanța a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., privind pe creditoarea Banca B. și pe debitorul C., prin care a fost solicitată încuviințarea executării silite în baza titlurilor executorii reprezentate de contractului de credit din 12 septembrie 2012, precum și contractul de ipotecă mobiliară nr. 2568 din 12 septembrie 2012, în favoarea Judecătoriei Buftea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Din conținutul titlurilor executorii reprezentate de convenția de credit nr. 2568 din 12.09.2012, contractul de ipotecă mobiliară asupra conturilor nr. 2568 din 12 septembrie 2012, a notificării de declarare a scadenței anticipate nr. 3152 din 19 octombrie 2015 emisă ele creditorul Banca B. SA comunicată prin intermediul B.E.J. D. rezultă că debitorul C., la data sesizării organului de executare, respectiv 17.01.2017, are domiciliul în Voluntari, jud. Ilfov.
În acest context, titlul executoriu care menționează domiciliul ca fiind jud. Constanța, mun. Constanța, a fost emisă pe numele de C., la data de 15.04.2014, anterior emiterii notificării de declarare a scadenței anticipate nr. 3152 din 19 octombrie 2015 de creditorul Banca B. SA, comunicată prin intermediul B.E.J. D. la domiciliul debitorului C. situat în Voluntari, jud. Ilfov, context în care, din înscrisurile existente la dosarul cauzei, rezultă că acesta este domiciliul actual și valabil al debitorului inclusiv la acest moment al sesizării organului de executare.
Învestită prin declinare, Judecătoria Buftea, prin sentința civilă nr. 1189 din 01.03.2017, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei Constanța. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus trimiterea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
La data sesizării organului de executare, în speță 20.01.2017, domiciliul debitorului C. era situat în mun. Constanța, jud. Constanța, conform fișei Direcției pentru Evidența. Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date aflată la dosarul cauzei.
Potrivit art. 651 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Așadar, competența de soluționare aparține Judecătoriei Constanța.
Analizând conflictul de competență dedus prezentei judecăți, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 din același act normativ, Înalta Curte reține următoarele:
Conform art. 651 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
Din interpretarea literală a dispozițiilor legale redate, reiese că legiuitorul a stabilit competența teritorială de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea instanței în circumscripția căreia se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Prin urmare, în stabilirea competenței teritoriale a instanțelor în soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite, trebuie avut în vedere dornic: lîul debitorului, la data sesizării instanței, independent de adresa de domiciliu a acestuia, existentă la momentul în care a fost perfectat actul juridic a cărui punere în executare se solicită. În cuprinsul alin. (2) al art. 651 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., se menționează expres că schimbările ulterioare de domiciliu ale debitorului, după sesizarea instanței de executare, nu pot atrage competența teritorială a unei alte instanțe.
În cauza de față, se constată că biroul executorului judecătoresc A. s-a adresat Judecătoriei Constanța la data de 26 ianuarie 2017, cu o cerere de încuviințare a executării silite cu privire la titlul executoriu reprezentat de contractul de contractul de credit nr. 2568 din 12.09.2012 precum și de contractul de ipotecă mobiliară nr. 2568 din 12 septembrie 2012, încheiat între E. SA și debitorul C., pentru plata sumei de 3.966.366,90 euro, reprezentând împrumut pentru refinanțarea creditelor acordate.
Este adevărat că, potrivit mențiunilor din cuprinsul acestui contract, aflat la Dosarul nr. x/212/2017 al Judecătoriei Constanța, la momentul perfectării contactului de credit, domiciliul debitorului C. era în Voluntari, jud. Ilfov.
Cu toate acestea însă, prin cererea de sesizare a instanței, Biroul Executorului Judecătoresc A. a indicat că domiciliul debitorului este în Constanța, adresă care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Constanța, aspect confirmat de fișa eliberată de Direcția pentru Evidența. Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, aflat la Dosarul nr. x/212/2017 al Judecătoriei Buftea în care C. figurează, începând cu data de 13 februarie 2014, cu domiciliul la această adresă.
Nici împrejurarea că în conținutul notificării de declarare a scadenței anticipate nr. 3152 din 19 octombrie 2015 emise de creditorul Banca B. SA, comunicată prin intermediul B.E.J. D., este menționat că debitorul C. are domiciliul în Voluntari, jud. Ilfov, nu este în măsură să atragă competența Judecătoriei Buftea. Aceasta întrucât potrivit art. 91 C. civ. , dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, iar în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane.
Prin urmare, în raport de mențiunile din cuprinsul fișei Direcției pentru Evidența. Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, aflată la Dosarul nr. x/212/2017 al Judecătoriei Buftea, rezultă că la momentul sesizării instanței, domiciliul debitorului C. era în Constanța.
Față de conținutul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei și în apiicarea dispozițiilor legale mai sus redate, rezultă că Judecătoria Constanța este competentă teritorial să soluționeze cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc A. referitoare la încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. 2568 din 12,09.2012 și de contractul de ipotecă mobiliară 2568 din 12.09.2012, împotriva debitorului C.
Pentru considerentele arătate, înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea privind încuviințarea executării silite formulate de B.E.J. A. privind pe creditoarea Banca B., împotriva debitorului C., având ca obiect cerere de încuviințare a executării silite, în favoarea Judecătoriei Constanța.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de executorul judecătoresc A. privind pe creditoarea Banca B., împotriva debitorului C., având ca obiect cerere de încuviințare a executării silite, în favoarea Judecătoriei Constanța.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publica, astăzi, 22 martie 2017.