Decizia nr. 148/A/2017
Prin Decizia penală nr. 104/C din 19 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-a respins, ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 562 din 1 august 2016 a Curții de Apel București, secția I penală.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București, secția I penală, a reținut următoarele:
Prin Cererea înregistrată sub nr. x/2/2016 contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 562 din 1 august 2016 a Curții de Apel București, secția II penală.
În motivarea acestei decizii s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 426 C. proc. pen. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
S-a arătat că, în ceea ce privește contestația în anulare, după cum rezultă din prevederile art. 426 C. proc. pen., aceasta nu permite desființarea unei hotărâri pentru eventuale erori ale instanței la momentul pronunțării soluției în cauză (cu excepția motivului prevăzut la lit. b) vizând pronunțarea unei soluții de condamnare deși la dosar existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal).
S-a apreciat că, în prezenta cauză motivele invocate de contestator, nu se încadrează în cele prevăzute de lege, prin urmare nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prev. de art. 426 alin. (1) lit. b) C. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 104/C din data de 19 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2016 (x/2016) a formulat apel contestatorul A.
Examinând apelul formulat Înalta Curte urmează a îl respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare constituie o cale extraordinară de atac de retractare, fiind judecată de instanța care a rezolvat definitiv cauza.
Procedura de soluționare a contestației în anulare presupune două etape și anume, admiterea în principiu și judecata după admiterea în principiu a contestației.
În urma examinării admisibilității în principiu, dacă instanța constată că nu este îndeplinită oricare din condițiile prevăzute de lege pentru introducerea contestației în anulare, pronunță o decizie prin care o respinge, ca inadmisibilă.
În speța de față, soluția pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I-a penală, a fost de respingere, ca inadmisibilă, a contestației în anulare formulată, potrivit dispozițiilor art. 431 C. proc. pen. rap. la art. 426 C. proc. pen., fiind vizată prin calea de atac o decizie pronunțată în contestație.
Se constată că împotriva deciziei date în calea extraordinară de atac a fost formulat apel.
În aceste condiții, Înalta Curte apreciază că este exclusă promovarea unei căi de atac și, implicit, reformarea soluției pronunțate.
Dacă s-ar admite că împotriva deciziei pronunțate în calea extraordinară de atac a contestației în anulare se poate promova o cale ordinară de atac, s-ar trece peste voința legiuitorului, ajungându-se să se poată ataca cu apel sau contestație hotărâri pentru care legiuitorul nu a prevăzut această cale.
În acest sens s-a pronunțat și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care, în Decizia nr. 5 din data de 4 martie 2015, a stabilit că hotărârea pronunțată în procedura examinării admisibilității în principiu a contestației în anulare, împotriva unei sentințe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului.
Prin urmare, contestatorul A. nu îi este recunoscută de lege calea de atac împotriva Deciziei penale nr. 104/C din data de 19 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, drept pentru care Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibil, apelul declarant de contestatorul A.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON cheltuieli, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 104/C din data de 19 februarie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2016 (x/2016).
Obligă contestatorul apelant la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 aprilie 2017
Procesat de GGC - N