Ședințe de judecată: Mai | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 366/2017

Şedinţa publică din 5 aprilie 2017

Decizia nr. 366/2017

Asupra contestației de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 28 din 24 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, în baza art. 597 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen. s-a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de condamnatul A.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a obligat condamnatul la plata către stat a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, s-a reținut că, în data de 21 februarie 2017 petentul condamnat A., prin apărător ales, a depus o precizare a plângerii sale, din care rezultă că înțelege să formuleze contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., solicitând să se constate că sentința penală nr. 1832 din 24 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Satu Mare a rămas definitivă, are autoritate de lucru judecat și este pusă în executare prin formele de executare emise de judecătorul delegat la data de 30 noiembrie 2016, cât și de directorul Penitenciarului Satu Mare prin biletul de liberare nr. 36244 din 30 noiembrie 2016, arătând că Decizia penală nr. 8/C din 14 februarie 2017 a Tribunalului Satu Mare prin care a fost admisă contestația Direcției Naționale Anticorupție împotriva acestei sentințe este rămasă fără obiect și nu poate avea nicio consecință asupra unei hotărâri definitive și puse în executare, astfel impunându-se punerea de îndată în libertate a condamnatului.

De asemenea, s-s solicitat să se constate că Decizia penală nr. 8/C din 14 februarie 2017 nu are efect asupra autorității de lucru judecat, privind liberarea condiționată, stabilită definitiv prin sentința penală nr. 1832 din 24 noiembrie 2016, deoarece soluția dispusă prin decizie nu este prevăzută de lege, având în vedere dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. care prevăd respingerea contestației ca inadmisibilă sau tardivă.

Corelativ celor două solicitări s-a arătat că se impune anularea formelor de executare întocmite în baza Deciziei penale cu nr. 8/C din 14 februarie 2017 a Tribunalului Satu Mare, constatând că mandatul de executare nr. 20 din 25 noiembrie 2015 nu a putut fi pus în executare, întrucât condamnatul fiind în data de 14 februarie 2017 în executarea pedepsei de 3 ani închisoare.

Totodată, s-a susținut că în mod greșit a fost respinsă excepția tardivității și inadmisibilității contestației formulate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, în condițiile în care nu s-a solicitat repunerea în termen a contestației, doar în acest fel fiind posibilă soluția de desființare a sentinței pronunțate de Judecătoria Satu Mare.

S-a mai menționat că modul în care judecătorul delegat de la Judecătoria Satu Mare a pus în executare Decizia penală nr. 8/C din 14 februarie 2017 prin mențiunea „prezentați condamnatul la Penitenciar în vederea reîncarcerării”, fără anularea formelor de punere în executare din data de 30 noiembrie 2016 constituie un abuz care a dus la arestarea și reîncarcerarea sa, deși decizia penală pronunțată de Tribunal nu putea fi pusă executare, încălcându-se sentința penală nr. 1832 din 24 noiembrie 2016.

Instanța a reținut că prin sentința penală nr. 20/9 ianuarie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, modificată prin Decizia penală nr. 434/A din 25 noiembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus condamnarea inculpatului A., la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani.

În baza hotărârii menționate anterior a fost emis mandatul de executare nr. 20 din 25 noiembrie 2015, fiind dispusă arestarea condamnatului și depunerea lui la penitenciar în vederea executării pedepsei, condamnatul A. fiind încarcerat la data de 25 noiembrie 2015.

S-a mai reținut că prin sentința penală nr. 1832 din 24 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Satu Mare s-a dispus liberarea condiționată a condamnatului, hotărâre care a rămas definitivă prin necontestare în data de 30 noiembrie 2016. Prin adresa emisă în data de 30 noiembrie 2016 Compartimentul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Satu Mare a înștiințat Penitenciarul Satu Mare în legătură cu rămânerea definitivă a hotărârii și a solicitat punerea de îndată în libertate a condamnatului. În aceeași zi unitatea de deținere a dispus punerea în libertate a condamnatului, astfel cum rezultă din adresa comunicată Judecătoriei Satu Mare în data de 5 decembrie 2016.

De asemenea, s-a reținut că în data de 5 decembrie 2016 Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea a formulat contestație împotriva sentinței penale nr. 1832 din 24 noiembrie 2016, apreciind că aceasta nu este definitivă în condițiile în care minuta hotărârii nu a fost comunicată acestei unități de parchet, ci doar Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare din cadrul căruia făcea parte procurorul care a participat la judecarea cererii de liberare condiționată. S-a apreciat că la judecarea acestei cereri era obligatorie participarea unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, iar hotărârea trebuia comunicată unității de parchet competente.

Totodată, s-a reținut că prin Decizia penală nr. 8/C din 14 februarie 2017 pronunțată de Tribunalul Satu Mare s-au dispus următoarele: a fost respinsă excepția inadmisibilității contestației formulate în cauză; a fost respinsă excepția tardivității contestației formulate în cauză; în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis contestația formulată în cauză de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, împotriva sentinței penale nr. 1832 din 24 noiembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, care a fost desființată în întregime; în baza art. 587 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 59 alin. (1) C. pen. din 1969, raportat la art. 6 C. pen. a fost respinsă cererea formulată de petentul condamnat A., privind liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare, ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 20/2015 a Curții de Apel Cluj; în baza art. 587 alin. (2) C. proc. pen. a fost fixat un termen de 3 luni (calculat de la data reîncarcerării) după expirarea căruia cererea sau propunerea poate fi reînnoită.

Mai mult, s-a arătat că ulterior pronunțării acestei decizii, Tribunalul Satu Mare a comunicat Compartimentului de Executări Penale al Judecătoriei Satu Mare extrasul deciziei, pentru a fi efectuate cuvenitele mențiuni în registrul de punere în executare a hotărârilor care a confirmat primirea extrasului prin adresa emisă în data de 14 februarie 2017.

În data de 14 februarie 2017 Compartimentul de Executări Penale al Judecătoriei Satu Mare a emis o adresă către Inspectoratul de Poliție a Județului Bihor, prin care a comunicat că hotărârea de liberare condiționată pronunțată inițial în cauză a fost desființată prin Decizia penală nr. 8/C din 14 februarie 2017 pronunțată de Tribunalul Satu Mare și s-a solicitat să fie prezentat condamnatul la Penitenciar, în vederea reîncarcerării sale.

Deopotrivă, s-a constatat că anterior emiterii adresei de către judecătorul delegat la executări penale din cadrul Judecătoriei Satu Mare, s-a solicitat telefonic de către acesta judecătorului delegat la Compartimentul de executări penale al Curții de Apel Cluj comunicarea unei copii de pe mandatul de executare a pedepsei nr. 20/2015 emis de Curtea de Apel Cluj, pentru a fi anexat adresei, cu motivarea că la dosarul de liberare condiționată nu se află o copie a acestui mandat. S-a motivat urgența acestei solicitări, prin faptul că petentul condamnat A. s-a prezentat la Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor pentru a fi încarcerat și această instituție refuză primirea sa în absența unei dispoziții de reîncarcerare. Judecătorul delegat la executări penale din cadrul Curții de Apel Cluj a comunicat prin fax copia mandatului respectiv, fără a dispune reîncarcerarea condamnatului, dispoziție care urma a fi dispusă de judecătorul delegat din cadrul Judecătoriei Satu Mare. Toate acestea au fost consemnate în procesul verbal întocmit de judecătorul delegat la executări penale din cadrul Curții de Apel Cluj.

În baza adresei emise de judecătorul delegat la executări penale din cadrul Judecătoriei Satu Mare, în data de 14 februarie 2017 petentul condamnat a fost reâncarcerat în Penitenciarul Oradea, aspect comunicat ulterior de această unitate de deținere Curții de Apel Cluj, prin adresa emisă în data de 15 februarie 2017.

Astfel, s-a constatat că, din înscrisurile depuse la dosar de către petent, rezultă că în momentul încarcerării acestuia i s-a înmânat copia mandatului de executare a pedepsei nr. 20/2015 emis de Curtea de Apel Cluj, pe care acesta a consemnat că se consideră lipsit de libertate ilegal.

A fost expusă succesiunea dispozițiilor luate față de petentul condamnat, finalizată cu reîncarcerarea condamnatului A. în data de 14 februarie 2017, pentru a se releva în primul rând că nu au fost luate măsuri de punere în executare a deciziei pronunțate de Tribunalul Satu Mare de către judecătorul delegat cu executarea din cadrul Curții de Apel Cluj, care să poată fi contestate în baza art. 595 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen. Singura măsură dispusă a fost comunicarea copiei mandatului de executare nr. 20/2015 emis de Curtea de Apel Cluj, pentru a fi atașată adresei. Faptul că personalul Inspectoratului de Poliție a Județului Bihor a considerat de cuviință să-i înmâneze un exemplar al mandatului condamnatului A. este o chestiune colaterală și nu semnifică efectuarea vreunui act de executare de către Curtea de Apel Cluj în baza acelui mandat.

De altfel, s-a constatat că acest aspect a fost remarcat și de condamnatul A., care în data de 23 februarie 2017, anterior pronunțării prezentei hotărâri, a comunicat la dosar un înscris prin care a învederat că înțelege să-și retragă contestația deoarece Curtea de Apel Cluj nu a făcut nici un act de executare pentru reîncarcerarea sa. Curtea nu a luat act de această manifestare de voință, primită după finalizarea dezbaterilor în prezenta cauză, alegând să pronunțe o hotărâre asupra cererii formulate, în cauza de față fiind dispusă amânarea pronunțării.

Prin urmare, s-a apreciat că cererea de contestație la executare formulată de A. este inadmisibilă, pe de o parte pornind de la dispozițiile art. 598 alin. (1) C. proc. pen. care prevăd că se poate face contestație „împotriva executării hotărârii penale”, or în cauza de față nu s-a dispus de către această instanță executarea hotărârii care a generat reîncarcerarea condamnatului, respectiv a Deciziei penale nr. 8/C din 14 februarie 2017 pronunțată de Tribunalul Satu Mare. Pe de altă parte inadmisibilitatea contestației este atrasă și de faptul că nu au fost invocate aspecte care să se circumscrie noțiunii de „împiedicare la executare” în sensul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Totodată, s-a precizat că nu poate fi analizată pe această cale legalitatea hotărârii pronunțate de Tribunalul Satu Mare, în privința contestației declarate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, împotriva sentinței penale nr. 1832 din 24 noiembrie 2016 pronunțate de Judecătoria Satu Mare, aspectele menționate în scris de apărătorul condamnatului și susținute oral de acesta, constituind veritabile critici la adresa acestei hotărâri care are caracter definitiv și care nu ar putea fi desființată pe calea contestației la executare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație petentul A.

La data de 29 martie 2017 petentul A. a transmis Înaltei Curți o cerere prin care a învederat că înțelege să își retragă contestația formulată în cauză.

Având în vedere această unilaterală și necondiționată exprimare de voință, Înalta Curte în contextul dispozițiilor art. 4251 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 415 C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își pot retrage contestația formulată în condițiile arătate în textul de lege menționat, constatând îndeplinite cerințele respective, va lua act de voința valabil exprimată a contestatorului petent A. privind retragerea contestației formulate împotriva sentinței penale nr. 28 din 24 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul petent, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestației formulate de petentul A. împotriva sentinței penale nr. 28 din 24 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală.

Obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul petent, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 aprilie 2017.