Decizia nr. 38/2017
Deliberând asupra contestației la executare de față:
În baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 67/A din 23 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2/2014, cu opinie majoritară, ai fost admise apelurile declarate de inculpații A. și B., împotriva Sentinței penale nr. 17 din 5 martie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
A desființat sentința numai cu privire la pedepsele principale aplicate inculpaților, la modalitatea de executare și la greșita aplicare, în ce-l privește pe inculpatul B., a pedepsei accesorii.
A redus pedepsele principale aplicate inculpaților, după cum urmează: - pentru inculpatul A., de la 4 ani închisoare, la 2 ani și 6 luni închisoare; - pentru inculpatul B., de la 3 ani închisoare, la 1 an închisoare.
În baza art. 91 alin. (1) C. pen., s-a dispus, pentru fiecare inculpat, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe parcursul termenelor de supraveghere de 3 ani pentru inculpatul A. și de 2 ani pentru inculpatul B., termenele de supraveghere fiind stabilite conform art. 92 alin. (1) C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenelor de supraveghere, condamnații A. și B. să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Ilfov (inculpatul A.) și la Serviciul de Probațiune București (inculpatul B.), la datele fixate de acestea; b) vor primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea lor; c) vor anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) vor comunica schimbarea locului de muncă; e) vor comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor lor de existență.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenelor de supraveghere, condamnații să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, pe perioadele de 60 de zile inculpatul B. și de 90 de zile inculpatul A.
Totodată, s-a dispus ca munca neremunerată în folosul comunității să se presteze, de către inculpați, în una din următoarele entități comunicate instanței: - inculpatul A., la C. sau la D., ambele situate în județul Ilfov; - inculpatul B., la E. sau la F., ambele din municipiul București.
Conform art. 404 alin. (2) C. proc. pen., cu referire la art. 96 alin. (1) C. pen., condamnaților li s-au pus în vedere consecințele nerespectării măsurilor de supraveghere dispuse pe parcursul termenelor de supraveghere.
A înlăturat, în ce-l privește pe inculpatul B., pedeapsa accesorie aplicată potrivit art. 65 C. pen., raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen.
A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A., reținerea de 24 de ore din data de 29 ianuarie 2014, arestarea preventivă de la 30 ianuarie 2014 la 09 mai 2014 inclusiv, precum și arestul la domiciliu de la 10 mai 2014 la 16 iunie 2015.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, împotriva aceleiași sentințe.
Împotriva acestei hotărâri au formulat contestație la executare Serviciul de Probațiune București și Serviciul de Probațiune Ilfov.
Prin Decizia nr. 171/A din 19 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016 au fost admise contestațiile la executare formulate de Serviciul de Probațiune București și Serviciul de Probațiune Ilfov, împotriva Deciziei penale nr. 67 A din data de 23 februarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, privind pe condamnații B. și A.
S-a dispus înlocuirea entităților la care condamnatul B. va presta muncă neremunerată în folosul comunității și au fost completate obligațiile privind pe condamnatul A.
S-a dispus prestarea muncii neremunerată în folosul comunității de către condamnatul B. în una din următoarele entități:
- Fundația G. (entitate privată cu sediul în municipiul București) sau
- Administrația Domeniului Public București - Sector 1 (entitate publică) cu sediul în municipiul București.
Condamnatul A., pe durata termenului de supraveghere, se va supune și obligației de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Ilfov sau organizat în colaborare cu alte instituții din comunitate.
Au fost menținute restul dispozițiilor deciziei care nu este contrar prezentei.
Împotriva Deciziei nr. 67/A din data de 23 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016, a formulat contestație la executare Serviciul de Probațiune Ilfov, privind pe condamnatul A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 05 decembrie 2016 a fost înregistrată sub nr. x/1/2016.
În motivarea contestației la executare s-a arătat că, executarea obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul C. sau D., ambele situate în județul Ilfov pe o perioadă de 90 de zile, impusă în sarcina numitului A. nu este posibilă, având în vedere că instituțiile menționate nu se mai regăsesc pe lista instituțiilor de executare a muncii în folosul comunității comunicată de Primăria Voluntari în anul 2016.
Având în vedere această situație, în baza art. 57 alin. (2) rap. la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 253/2013 s-a solicitat instanței, desemnarea unor altor instituții în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunității și tipurile de activități care pot face obiectul acesteia.
Examinând contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune Ilfov împotriva Deciziei penale nr. 67/A din data de 23 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016, privind pe condamnatul A. în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte a constatat că aceasta este fondată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 598 C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Contestația la executare este un mijloc procesual, cu caracter jurisdicțional, care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive, în cursul executării sau chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea acesteia.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 93 alin. (3) C. pen. prevăd că: "pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile, în condițiile stabilite de instanță, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă", alin. (4) "pentru stabilirea conținutului obligației prevăzute la alin. (3), instanța va consulta informațiile puse la dispoziție periodic de către serviciul de probațiune cu privire la posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probațiune și la nivelul instituțiilor din comunitate."
Raportând cauzei aceste considerații teoretice, se reține că prin Decizia penală nr. 67/A din 23 februarie 2016 Înalta Curte a impus condamnatului A. obligația ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile la C. sau la D., situate în județul Ilfov, însă cu ocazia punerii în executare a hotărârii judecătorești, Serviciul de Probațiune Ilfov a constatat că aceste instituții nu mai sunt incluse în lista celor disponibile pentru efectuarea muncii neremunerate în folosul comunității de pe raza municipiului București.
În conformitate cu dispozițiile legale și în raport de aspectele învederate, Înalta Curte constată că se impune înlocuirea entităților la care condamnatul A. va presta muncă neremunerată în folosul comunității.
În raport de informațiile puse la dispoziție periodic de către serviciul de probațiune cu privire la posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probațiune și la nivelul instituțiilor din comunitate, Înalta Curte va dispune obligarea condamnatului A. la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității în una din următoarele entități:
- H., cu sediul în județul Ilfov, sau
- I., cu sediul în județul Ilfov.
Pentru motivele arătate, Înalta Curte va admite contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune Ilfov împotriva Deciziei penale nr. 67 A din data de 23 februarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, privind pe condamnatul A.
Va casa decizia contestată numai cu privire la entitățile la care condamnatul A. va presta munca neremunerată în folosul comunității.
Condamnatul A. va presta muncă neremunerată în folosul comunității în una din următoarele entități:
- H., cu sediul în județul Ilfov, sau
- I., cu sediul în județul Ilfov.
Va menține restul dispozițiilor deciziei care nu este contrar prezentei.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnatul A., în cuantum de 130 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune Ilfov, împotriva Deciziei penale nr. 67/A din data de 23 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016, privind pe condamnatul A.
Casează decizia contestată numai cu privire la entitățile la care condamnatul A. va presta munca neremunerată în folosul comunității.
Condamnatul A. va presta muncă neremunerată în folosul comunității în una din următoarele entități:
- H., cu sediul în județul Ilfov, sau
- I., cu sediul în județul Ilfov.
Menține restul dispozițiilor deciziei care nu este contrar prezentei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnatul A., în cuantum de 130 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 ianuarie 2017.
Procesat de GGC - CT