Decizia nr. 589/2017
Asupra, cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, la data de 19.08.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primăria Cristian, prin Primar, SC B. SA, C. și D., să se constate nulitatea absolută a deciziei nr. 515/1985 emisă de Consiliul Popular Județean Brașov; să se reînscrierea în cartea funciară CF 3256 a dreptului de proprietate; să fie obligați pârâții să îi lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în Cristian.
Prin sentința nr. 45/S din 25 februarie 2016 a Tribunalului Brașov, secția I civilă, s-a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamant.
Prin decizia nr. 1033/Ap din 15.07.2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, s-a respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 45/S/2016 a Tribunalului Brașov, secția I civilă.
Împotriva deciziei nr. 1033 din 15 iulie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Brașov a formulat contestație în anulare reclamantul A.
Prin decizia nr. 1220/Ap din 29 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A.
Împotriva deciziei nr. 1220/Ap din 29 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a declarat recurs contestatorul A.
Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin rezoluția din data de 09 ianuarie 2017, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin raportul întocmit în cauză, la data de 31 ianuarie 2017, s-a reținut faptul că s-a declarat o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești care nu este supusă recursului.
Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 31 ianuarie 2017, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Recurentul-reclamant A. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, apreciind că acesta este admisibil.
De asemenea, a fost depus punct de vedere la raport de către intimata C., prin care a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca fiind inadmisibil.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, prin rezoluția din data de 06 martie 2017, s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 28 martie 2017, fără citarea părților.
Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., „hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată”.
Hotărârea atacată cu contestație în anulare - decizia nr. 1033 din 15.07.2016 a Curții de Apel Brașov -, este o hotărâre definitivă, pronunțată în soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect un litigiu evaluabil în bani, cu o valoare de 1.000.000 lei.
Dispozițiile art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. prevăd că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
De asemenea, se reține că, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., „sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs”.
Potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 95/2016: „în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului”.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 634 C. proc. civ. și art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că decizia pronunțată în apel, în soluționarea unui litigiu patrimonial a cărui valoare este de 1.000.000 lei, este definitivă, nefiind supusă căit de atac a recursului.
Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate, decizia nr. 1220/Ap din 29 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, ce face obiectul căii de atac din prezenta cauză, nu este supusă recursului întrucât nici decizia atacată cu contestație în anulare nu este susceptibilă de recurs.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Față de dispozițiile legale sus-menționate, recursul declarat de reclamant este inadmisibil, hotărârea pronunțată de instanța care a soluționat contestația în anulare fiind definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
În consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1220/AP din 29 septembrie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1220/AP din 29 septembrie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2017.