Decizia nr. 136/A/2017
Deliberând asupra apelului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1 din 5 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2015, s-a stabilit pedeapsa de 1 (un) an închisoare în sarcina inculpatei A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută și pedepsită de art. 337 C. pen.
În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. (2) lit. g) C. pen., s-a interzis inculpatei ca, pe durata termenului de încercare, să conducă orice timp de vehicul.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen., s-a stabilit ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen., să se comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
A fost obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 2.000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul din 14 iunie 2015 dat în Dosarul nr. x/P/2015 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 327 lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.
În actul de sesizare al instanței s-a reținut că în data de 03 aprilie 2015, în jurul orelor 17.30, după ce a consumat băuturi alcoolice la domiciliul său din Vișeu de Sus, inculpata A. a urcat la volanul autoturismului personal și a condus pe drumurile publice din Vișeu de Sus, iar când a virat la dreapta, pe str. x, a pierdut controlul volanului și a acroșat în partea stângă spate autoutilitara, care se afla oprită pe str. x la indicatorul rutier „stop” pentru a acorda prioritate altor autoturisme. Inculpata nu a oprit la locul tamponării, ci și-a continuat deplasarea până în dreptul imobilului nr. 10 unde locuiește nepoata sa. Atât ea, cât și cei doi pasageri pe care îi transportase - B. și C. - au coborât din autoturism și au intrat în imobil, nu înainte ca inculpata să-l apostrofeze vulgar pe șoferul autoutilitarei care venise să-i ceară socoteală.
După câteva minute de la momentul coliziunii de pe strada x, la fața locului s-a prezentat un echipaj format din agentul de poliție, D., din cadrul poliției Orașului Vișeu de Sus și jandarmul E.; din curtea imobilului a ieșit inculpata și, întrucât aceasta era vizibil sub influența alcoolului, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, însă a refuzat și a început să manifeste un comportament agresiv, violent, motiv pentru care, cu ajutorul forței fizice, a fost condusă la autoturismul poliției și transportată la sediul Poliției Orașului Vișeu de Sus. Aici, inculpata a refuzat din nou testarea cu aparatul alcooltest și i-a solicitat martorului C. să sufle în locul ei în aparatul alcooltest.
În continuare, inculpata A. a fost condusă la Spitalul Vișeu de Sus, unde, în prezența medicului de gardă, F., și a personalului medical, a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, deși i-au fost aduse la cunoștință consecințele refuzului, respectiv faptul că-i va fi întocmit dosar penal.
Cu ocazia audierii sale (filele 82-86, 91-92 d.u.p.), inculpata A. nu a recunoscut învinuirea care i se aduce și a declarat că în data de 03 aprilie 2015, împreună cu numiții C. și B., care o ajută la menajul casei, a făcut curățenie în locuință, iar apoi s-a deplasat împreună cu cei doi, cu autoturismul, la domiciliul nepoatei sale, însă pe drum nu a intrat în coliziune cu niciun vehicul (a susținut că toate avariile pe care le prezintă autoturismul său provin de la un alt incident rutier din aceeași zi). Inculpata a precizat că la sosirea organelor de poliție a ieșit de bunăvoie din locuința nepoatei sale, agentul de poliție a încunoștințat-o că va fi condusă la spital pentru prelevarea de mostre biologice și, împreună cu un jandarm și o altă persoană de sex masculin, a fost condusă la autoturismul poliției, fără însă a fi agresată. Inculpata a susținut că în fața spitalului din Vișeu de Sus a fost prinsă de brațe de către cei doi bărbați și „trasă” după ei în incinta spitalului, iar din cauza strânsorii la care a fost supusă, a suferit leziuni la brațe. A. a mai precizat că, în fața medicului de gardă F., a declarat că refuză recoltarea, invocând faptul că fusese agresată, brațele sale începeau să se umfle, iar seringile pe care asistentele le aveau în mână nu au fost desigilate în fața ei (deși crede că acul era steril), ceea ce i-a creat o temere, pe care însă nu a adus-o la cunoștința celor prezenți. Inculpata a declarat că în data de 03 aprilie 2015 nu a consumat deloc băuturi alcoolice, nici la domiciliul ei și nici la locuința nepoatei sale, că nu a adresat nimănui cuvinte jignitoare și că nu i s-a cerut de către polițistă să se supună testării aerului expirat.
S-a constatat că afirmațiile nesincere ale inculpatei au fost infirmate în totalitate de către martorii audiați în cauză.
Astfel, martorul C. (filele 42-44, 51-54) a declarat că, înainte de a pleca de la locuința inculpatei împreună cu aceasta și cu mama sa B., a observat că inculpata are un comportament mai ciudat și crede că se afla sub influența băuturilor alcoolice. În timp ce se afla pe bancheta din spate în autoturismul condus de inculpată a simțit la un moment dat o bufnitură, iar după ce inculpata a oprit autoturismul, un bărbat i-a reproșat inculpatei că îi lovise mașina. Martorul a mai precizat că la sediul poliției inculpata i-a cerut să declare că el condusese autoturismul și să sufle el în aparatul alcooltest, dar el nu a fost de acord.
Martorul G. - conducătorul autoutilitarei, a precizat că după momentul impactului a coborât din vehicul și a fugit după autoturismul inculpatei, fiindcă aceasta își continuase deplasarea, a observat-o pe inculpată coborând de la volan, aceasta era în stare vădită de ebrietate, a simțit că emana halenă alcoolică, se exprima cu dificultate, își ținea cu greu echilibrul și s-a împiedicat. A fost insultat de către inculpată, iar după sosirea echipajului de poliție, inculpata a manifestat un comportament violent, și un limbaj presărat cu insulte și amenințări. G. a mai declarat că polițiștii nu au bruscat-o pe inculpată, că A. i-a cerut martorului C. să sufle în locul ei în aparatul alcooltest și că martorul C. a afirmat că nu era prima dată când inculpata conducea mașina după ce consumase alcool (filele 30-33).
Martorul H. a confirmat atât coliziunea, cât și starea de ebrietate și comportamentul violent al inculpatei, refuzul acesteia de a se supune testării cu aparatul alcooltest și de a fi condusă la sediul poliției (filele 39-41).
Medicul F. a declarat că inculpata A. manifesta un comportament recalcitrant, agresiv verbal, era necooperantă, îi jignea pe polițiști și a refuzat, în prezența sa, a asistentelor și a organelor de poliție, să-i fie prelevate mostre biologice. Medicul a mai precizat că a încercat să o facă pe inculpată să înțeleagă că trebuie să se supună recoltării și că polițista i-a explicat inculpatei faptul că refuzul ei de a se supune recoltării de mostre biologice constituie infracțiune (filele 55-57, 68-69). Aceste aspecte sunt confirmate și de asistenta medicală I. (filele 58-60, 73-74). Medicul și asistenta au mai precizat că inculpata nu și-a motivat explicit refuzul de a se supune recoltării și că aceasta a susținut că nu se află sub influența alcoolului, că este victima unui abuz, că își cunoaște drepturile și că nimeni nu are nici un drept să se apropie de ea.
Audiat în calitate de martor, jandarmul E. a relatat circumstanțele evenimentului așa cum au fost expuse de către ceilalți martori (filele 34-38).
Martora B., audiată la solicitarea inculpatei A., a arătat că nu cunoaște nimic în legătură cu refuzul inculpatei de a se supune testării cu aparatul alcooltest și recoltării de mostre biologice (filele 70-72).
Mijloace de probă: proces-verbal de constatare, planșă foto (filele 7-11); declarațiile inculpatei (filele 82-86, 91-92); declarațiile martorilor (filele 30-44, 51-60, 68-74); fișă de examinare clinică, proces-verbal pentru recoltarea probelor biologice (filele 19, 22).
În drept, s-a reținut că fapta inculpatei A. din data de 03 aprilie 2015 când, în jurul orelor 18.00, după ce a consumat băuturi alcoolice și a condus pe drumurile publice din orașul Vișeu de Sus autoturismul, pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.
S-a constatat că inculpata, în vârstă de 56 de ani la momentul trimiterii în judecată, este avocat în cadrul Baroului Maramureș și își desfășoară activitatea în cadrul cabinetului individual de avocatură.
De asemenea, s-a constatat că inculpata nu a recunoscut fapta comisă, negând toate aspectele care i-au fost imputate (conducerea sub influența alcoolului, coliziunea cu alt vehicul, solicitarea adresată martorului C. de a se supune testării aerului expirat în locul ei, etc.).
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj la data de 14 iulie 2015, ulterior fiind trecut în procedura camerei preliminare prin încheierea din data de 22 octombrie 2015 (fila 12).
În procedura camerei preliminare, prin încheierea penală din data de 3 decembrie 2015 (filele 29-31) au fost respinse excepțiile invocate de către inculpata A., s-a constatat legalitatea sesizării instanței și legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală efectuate în cauză, dispunându-se începerea judecății față de inculpata A. sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 337 C. pen. Această încheiere a rămas definitivă prin Încheierea penală nr. 76 din data de 20 ianuarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/33/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În cauză au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatei (fila 40); declarațiile martorilor I. (fila 50), F. (fila 51), E. (fila 58-59), B. (fila 99) și G. (fila 113). La termenul de judecată din data de 22 decembrie 2016, în temeiul dispozițiilor art. 381 alin. (7) C. proc. pen., s-a dat citire depozițiilor martorilor H. și C., constatându-se imposibilitatea obiectivă de audiere a acestora, martorii fiind plecați din țară pe o perioadă nedeterminată de timp.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:
În data de 03 aprilie 2015, în jurul orelor 17:30, autoturismul condus de către inculpata A., se deplasa pe drumurile publice din Vișeu de Sus, în autoturism aflându-se și martorii B. și C. La intersecția cu strada x inculpata a pierdut controlul volanului, acroșând partea stângă din spate a autoutilitarei, condus de către martorul G., autoturism care se afla staționat. Inculpata nu a oprit autoturismul în urma impactului, deși martorul a alergat în urma mașinii, continuându-și deplasarea încă circa 50 de metri și oprindu-se în dreptul imobilului cu numărul 10 unde locuiește nepoata sa. La încercarea martorului de a-i cere explicații, inculpata a început să îl apostrofeze și să îi vorbească vulgar, martorul arătând că aceasta se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Inculpata a intrat în curtea imobilului respectiv, iar martorul a apelat serviciul de urgență numărul 112, la fața locului prezentându-se un echipaj de poliție format din agentul de poliție Șimon Ileana și jandarmul E. Din curtea imobilului a ieșit ulterior și inculpata și, întrucât aceasta, potrivit și depoziției martorului E., se afla vizibil sub influența băuturilor alcoolice, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, refuzând și începând să se manifeste agresiv, adresând injurii și amenințări organelor de poliție. În cele din urmă, s-a reușit conducerea inculpatei la autoturismul poliției și transportarea acesteia la sediul Poliției Vișeu de Sus, unde, în prezența martorului C. și a martorului G., aceasta a refuzat din nou să se supună testării. Inculpata chiar i-a cerut martorului C. să sufle el în fiolă, însă acesta a refuzat spunând că nu a condus el și că nu are de ce să sufle în etilotest.
Ulterior, inculpata a fost condusă la Spitalul Vișeu de Sus pentru recoltarea de probe biologice. Potrivit declarațiilor martorilor F. (medic) și I. (asistent medical) inculpata a refuzat și aici să se supună recoltării de probe biologice, refuzând totodată și legitimarea sa. Cei doi martori au arătat că inculpata avea un comportament agresiv la adresa organelor de poliție, că se afla într-o vădită stare de irascibilitate, martora arătând că ea crede că inculpata era sub influența băuturilor alcoolice („ mie mi s-a părut că inculpata se afla sub influența băuturilor alcoolice și emana halenă alcoolică”).
Cu ocazia audierii în fața instanței de judecată, inculpata și-a menținut poziția din faza de urmărire penală, refuzând judecarea în procedură simplificată și arătând că nu se face vinovată de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată. Inculpata a negat chiar și prezența martorilor C. și H. la sediul poliției, deși aceasta a fost confirmată de martorii G. și E., că nu consumase băuturi alcoolice întrucât este o persoană credincioasă, iar în ziua incidentului era în Postul Paștelui, fiind chiar vinerea dinaintea Floriilor și că întregul dosar este o înscenare a agentului principal de poliție Șimon Ileana care ar fi apropiată de viceprimarul orașului Vișeu de Sus, persoană cu care inculpata ar fi avut anumite divergențe de-a lungul timpului.
Inculpata a mai susținut că a refuzat să se supună recoltării de probe biologice și testării alcooltest întrucât a fost agresată și bruscată de organele de poliție, lucru care i-a pricinuit o stare de șoc și de revoltă. Cu toate acestea inculpata a arătat că nu a făcut plângere penală împotriva polițiștilor și a martorilor, care, susține ea, că ar fi declarat mincinos, întrucât nu ar fi dorit le facă rău acestora.
S-a menționat că susținerile inculpatei în sensul că ar fi fost agresată și bruscată de către organele de poliție au fost infirmate de către toți martorii prezenți la fața locului, martorul G. arătând în mod expres că, deși inculpata adresa injurii celor doi polițiști cărora le-a vorbit urât, unuia dintre ei spunându-i chiar că îl dezbracă de uniformă, aceștia doar au luat-o de braț pentru a o urca în mașina poliție, în condițiile în care inculpata opunea rezistență.
Dincolo de aceste aspecte, din întreg probatoriul testimonial administrat în cauză, a reieșit dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, martorii confirmând atât atitudinea ostilă și necooperantă a inculpatei, cât și împrejurarea că aceasta a avut un comportament agresiv, a refuzat fără nici un motiv să se supună testării cu aparatul etilotest și recoltării de probe biologice, deși în mod evident se afla sub influența băuturilor alcoolice, emanând halenă alcoolică.
Curtea a considerat că acest comportament al inculpatei nu a avut nicio altă explicație logică decât aceea că starea de irascibilitate și agresivitate a fost determinată de consumul în prealabil de băuturi alcoolice, cu atât mai mult cu cât inculpata este avocat și a fost anterior, în perioada 1994-1999 și procuror, astfel încât cunoștea exact care sunt posibilele consecințe penale ale unei astfel de atitudini.
Considerând ca atare dovedită vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, Curtea a avut în vedere la individualizarea pedepsei criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen., ținând seama de vârsta inculpatei, de faptul că până la acest incident aceasta a avut o conduită conformă în societate, că este de profesie avocat și că, raportat la natura infracțiunii comise, pentru reeducarea acesteia nu este la acest moment necesară aplicarea efectivă a unei pedepse.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel, în termen legal, apelanta inculpată A.
Cererea de apel a fost transmisă Curții de Apel Cluj la data de 17 ianuarie 2017, dosarul fiind înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție (instanța de apel) la data de 15 martie 2017, fixându-se termen aleatoriu la data de 18 aprilie 2017 - Completul 7 apel.
Se constată că apelanta inculpată A. nu a depus motive scrise de apel.
În dezbateri, la termenul de judecată din data de 18 aprilie 2017, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, susținând că este dovedită săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, prin declarațiile martorilor, dar și cele ale medicului și asistentei de la spitalul unde a fost condusă în vederea prelevării de mostre biologice. S-a apreciat, totodată, că pedeapsa aplicată a fost just individualizată de către instanța de fond.
Examinând cauza, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază că apelul declarat de apelanta inculpată A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform actului de sesizare, Înalta Curte constată că inculpata A. a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.
Cu privire la situația de fapt, se reține că inculpata A. la data de 03 aprilie 2015, în jurul orelor 17.30, după ce a consumat băuturi alcoolice la domiciliul său, a urcat la volanul autoturismului personal și a condus pe drumurile publice din Vișeu de Sus, iar când a virat la dreapta a pierdut controlul volanului și a acroșat în partea stângă, spate, o autoutilitară care se afla oprită la indicatorul rutier „stop” pentru a acorda prioritate altor autoturisme. S-a mai reținut că inculpata nu a oprit la locul tamponării, ci și-a continuat deplasarea până în dreptul imobilului unde locuiește nepoata sa. Atât ea, cât și cei doi pasageri pe care îi transportase, au coborât din autoturism și au intrat în imobil, nu înainte ca inculpata să-l apostrofeze vulgar pe șoferul autoutilitarei care venise să-i ceară socoteală. La fața locului s-a prezentat un echipaj de poliție care a constatat că din curtea imobilului a ieșit inculpata căreia i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, întrucât aceasta era vizibil sub influența alcoolului, însă a refuzat și a început să manifeste un comportament agresiv, violent, motiv pentru care, cu ajutorul forței fizice, a fost condusă la autoturismul poliției și transportată la sediul Poliției Orașului Vișeu de Sus unde a refuzat din nou testarea cu aparatul alcooltest, solicitând martorului C. să sufle în locul ei în aparatul alcooltest. Inculpata A. a fost condusă la Spitalul Vișeu de Sus, unde, în prezența medicului de gardă și a personalului medical, a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, deși i-au fost aduse la cunoștință consecințele refuzului, respectiv faptul că-i va fi întocmit dosar penal.
În drept, cu privire încadrarea juridică a faptei, Înalta Curte apreciază că, în mod judicios, prima instanță a apreciat că fapta sus-descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.
Inculpata A., audiată în fața instanței de fond (declarația aflată la fila 40, dosar fond), nu a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că nu dorește să fie asistată de apărător din oficiu. A arătat în declarație că martorii C. și H. nu ar fi fost la sediul poliției unde a fost condusă și, prin urmare, declarațiile acestora sunt mincinoase.
La cererea procurorului, instanța de fond a încuviințat audierea tuturor martorilor din rechizitoriu, inculpata fiind de acord în acest sens. Astfel, la data de 07 aprilie 2016 au fost audiați martorii I. și F., declarațiile acestora aflându-se la filele 50-51 din dosarul de fond. La data de 12 mai a fost audiat martorul E. (filele 58-59, dosar fond), la data de 6 octombrie 2016 a fost audiată martora B. (fila 99, dosar fond), iar la data de 22 decembrie 2016, martorul G. (fila 113, dosar fond). Constatând imposibilitatea de audiere a martorilor H. și C., fiind plecați din țară, prima instanță a dat citire depozițiilor acestora de la urmărire penală, conform art. 381 alin. (7) C. proc. pen.
În fața instanței apel, inculpata A. nu s-a prezentat și nu a depus motive scrise prin care să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, astfel cum prevăd dispozițiile art. 412 alin. (4) C. proc. pen.
Reevaluând întregul ansamblu probator administrat în prezenta cauză, Înalta Curte apreciază că prima instanță a stabilit o încadrare juridică legală, fapta de care este acuzată inculpata întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la recoltarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 C. pen.
Se apreciază că situația de fapt este conformă probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală (declarații de martori, filele 30-44, 51-60, 68-74 d.u.p.; declarațiile inculpatei, filele 82-86, 91-92 d.u.p., fișă de examinare clinică și proces - verbal pentru recoltarea probelor biologice, filele 19, 22 d.u.p.), cât și în cursul cercetării judecătorești (declarația inculpatei, fila 40; declarațiile martorilor I., fila 50, F., fila 51, E., filele 58-59, B., fila 99 și G., fila 113).
Așadar, examinând actele și lucrările dosarului, se constată că dovezile administrate dispun de forța probantă necesară răsturnării prezumției de nevinovăție, probele certe de vinovăție legitimând tragerea la răspundere penală a inculpatei pentru comiterea faptei deduse judecății, astfel că soluția de condamnare a acesteia, adoptată de către instanța de fond, este temeinică și legală.
În final, Înalta Curte apreciază că, și în condițiile în care conduita inculpatei, după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, a fost de nerecunoaștere a faptei, manifestând o poziție de negare asupra tuturor acuzațiilor formulate, pedeapsa de 1 an închisoare, reprezentând minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății și modalitatea de executare (potrivit art. 81 alin. (1), (3) C. pen.), au fost corect individualizate având în vedere dispozițiile art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv natura și gravitatea faptei, circumstanțele personale ale inculpatei (nivelul de educație, aceasta fiind de profesie avocat sau lipsa antecedentelor penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier, fila 112 d.u.p.). Așadar, alegerea acestei modalități de individualizare judiciară a executării pedepsei s-a dispus cu îndeplinirea condițiilor cumulative și limitativ prevăzute de art. 83 C. pen. cu privire la infracțiunea și persoana inculpatei, apreciindu-se că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată de timp.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 1 din 5 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2015.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelanta inculpată A. la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A. împotriva sentinței penale nr. 1 din 5 ianuarie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/33/2015.
Obligă apelanta inculpată A. la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 aprilie 2017.