Decizia nr. 160/A/2107
Asupra cauzei de față;
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
În rejudecarea cauzei după casare potrivit Deciziei Înaltei Curții de Casație și Justiție nr. 1032 din 26 martie 2013, prin sentința penală nr. 889 din 17 octombrie 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/121/2010, Tribunalul Galați a hotărât următoarele:
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa închisorii de 5 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. 1969, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.
Conform art. 71 C. pen. 1969 i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 și art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 10 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.1969 pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Conform art. 71 C. pen. 1969 i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.1969 pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 36 alin. (1) C. pen. 1969 s-a constatat că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatului i s-au aplicat, prin sentința penală nr. 301 din 21 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2013, definitivă prin Decizia penală nr. 239/C din 16 iunie 2014 a Curții de Apel Galați, pedeapsa închisorii de 8 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) N.C.P. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) N.C.P. pe o perioadă de 3 ani aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 301 din 21 martie 2014 a Tribunalului Galați, definitivă prin Decizia penală nr. 239/C din 16 iunie 2014 a Curții de Apel Galați, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, după cum urmează:
- pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (actualul art. 367 alin. (1) N.C.P.);
- pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a ), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (actualul art. 244 alin. (2) N.C.P. cu aplicarea art. 35 alin. (1) N.C.P.);
- pedeapsa de 5 ani închisoare precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2, (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (actualul art. 244 alin. (2) N.C.P. cu aplicarea art. 35 alin. (1) N.C.P.);
- pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului în baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (actualul art. 244 alin. (2) N.C.P. cu aplicarea art. 35 alin. (1) N.C.P.).
De asemenea, s-a constatat că prin sentința penală nr. 301 din 21 martie 2014 a Tribunalului Galați, definitivă prin Decizia penală nr. 239/C din 16 iunie 2014 a Curții de Apel Galați, a fost stabilită legea penală mai favorabilă inculpatului cu privire la cele patru pedepse sus-menționate.
În baza art. 36 alin. (2) C. pen. 1969 rap. la art. 33 alin. (1) lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. 1969 au fost contopite pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. 1969.
În temeiul art. 404 alin. (5) C. proc. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 alin. (1), (2) C. pen. 1969, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. 1969 pe toată durata executării pedepsei principale rezultante.
În condițiile art. 36 alin. (3) C. pen. 1969 a fost dedusă din pedeapsa rezultantă stabilită mai sus perioada executată de la 29 noiembrie 2009 la zi.
Au fost anulate formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 301 din 21 martie 2014 a Tribunalului Galați, definitive prin Decizia penală nr. 239/C din 16 iunie 2014 a Curții de Apel Galați, urmând a fi emise noi forme de executare, conform prezentei sentințe.
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998, 999, 1003 C. civ., a fost obligat inculpatul, în solidar cu numiții B., C., D. și E., la plata către părțile civile, a următoarelor sume: SC F. SRL Cluj Napoca - 2.384,35 lei; SC G. SRL București - 136.548,08 lei; SC H. SRL București - 59.731,38 lei; SC I. SRL Vânători, județul Galați - 50.229,48 lei; SC J. SRL Adjud, județul Vrancea - 118.095,78 lei; SC K. SA București - 110.345,91 lei; SC L. SRL Bistrița, județul Bistrița-Năsăud - 19.170 lei ; SC M. SRL Comănești, județul Bacău - 31.397,71 lei; SC N. SRL Reșița, Oraș Reșița, județul Caraș Severin - 29.134,74 lei ; SC O. SRL Brăila, județul Brăila - 11.502,18 lei, SC P. SRL București - 28.746,48 lei, SC R. SRL Brăila - 2.084,53 lei; SC S. SRL Târgoviște, județul Dâmbovița - 25.228 lei; SC T. SRL Reghin, județul Mureș - 18.342,40 lei; SC U. SRL Constanța - 6.629 lei și SC V. SRL Galați - 5.371, 61 lei.
S-a luat act că părțile civile SC X. SRL Galați și SC Z. SRL Galați au fost radiate.
În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. 1969 s-a confiscat de la inculpat suma de 2.015 lei, dobândită prin săvârșirea faptei în dauna SC X. SRL Galați și suma de 422,19 lei dobândită prin săvârșirea faptei în dauna SC Z. SRL Galați.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Inculpatul A. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 889 din 17 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2010.
Prin Decizia penală nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/44/2014, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea privind sesizarea Curții Constituționale formulată de apelantul inculpat A., privind neconstituționalitatea Deciziei nr. 21 din 06 noiembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
A fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind articolele 12 alin. (1) C. pen. (1969) și art. 14 alin. (1) C. pen. (1969) formulate de inculpatul - apelant A.
Prin aceeași decizie a fost admis apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 889 din 17 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2010, dispunându-se desființarea, în parte, a sentinței penale apelate și, în rejudecare, a fost modificată dispoziția de deducere a perioadei executate, în sensul că, în baza art. 36 alin. (3) C. pen. (1969), s-a dedus din pedeapsa rezultantă stabilită, perioada executată, de la 21 noiembrie 2009 la zi, respectiv, 06 martie 2015.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Această decizie penală a fost comunicată inculpatului A. la data de 27 martie 2015 (fila 179 dosar apel).
La data de 08 februarie 2017, inculpatul A. a formulat cerere de „recurs” împotriva Deciziei nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/44/2014.
Curtea de Apel Galați, prin adresa din data de 09 februarie 2017, a solicitat inculpatului A., ca în termen de 10 zile, să înainteze instanței motivele avute în vedere la momentul promovării căii de atac împotriva Deciziei nr. 284/A/06 martie 2015, cu indicarea temeiului de drept, în vederea corectei calificări a cererii și pentru a se stabili procedura ce urmează a fi parcursă.
Astfel, la data de 21 februarie 2017 a fost înregistrată cererea transmisă prin corespondență de către inculpatul A., încarcerat în Penitenciarul Brăila, prin care se precizează că a formulat „recurs” împotriva Deciziei nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați.
În esență, condamnatul inculpat A. a arătat că motivele care susțin cererea sa sunt de ordin constituțional, criticând faptul că a fost privat de un grad de jurisdicție, întrucât atât în legea penală veche cât și în noul cod în vigoare de la 1 februarie 2014 sunt prevăzute trei grade de jurisdicție.
În cuprinsul cererii sale de recurs, inculpatul a făcut referire la art. 1, 15, 16, 21, 23, 53 și 124 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și la considerentele Deciziei Curții Constituționale a României 19/2016, respectiv : „hotărârile pronunțate în primă instanță anterior intrării în vigoare a legii procesuale noi sunt suspuse căilor de atac prevăzute de legea veche.”
Inculpatul a mai criticat faptul că i s-a respins cererea privind aplicarea disp. art. 14 alin. (2) din Legea de punere în aplicare a C. proc. pen., precum și faptul că a fost respinsă cererea de aplicare a art. 396 C. proc. pen. întrucât cauza nu se află în primă instanță, inculpatul condamnat concluzionând că în acest sens au fost încălcate dispozițiile legale privind desfășurarea procesului penal, ce a condus la o vătămare a bunei desfășurări a cauzei.
Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind înregistrat sub nr. x/1/2017 pe rolul secției penale a acestei instanțe la data de 2 mai 2017, când s-a stabilit termen pentru soluționare la data de 05 mai 2017, ocazie cu care, instanța, din oficiu, a pus în discuție admisibilitatea căii de atac exercitată de către inculpatul A., în raport cu precizările pe care a înțeles să le formuleze inculpatul la cererea sa inițială în sensul că exercită calea de atac a recursului.
Examinând calea de atac formulată de condamnatul A., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, condamnatul A., a precizat că înțelege să declare „recurs” împotriva Deciziei nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați (fila 7 dosar Înalta Curte de Casație și Justiție).
Așadar, obiectul prezentei căi de atac îl constituie Decizia penală nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/44/2014, prin care s-a soluționat apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 889 din data de 17 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2010.
Noua reglementare procesual penală în vigoare din data de 01 februarie 2014 a consacrat dublul grad de jurisdicție, căile de atac prevăzute de noul cod de procedură penală fiind ordinare (apelul) și extraordinare (contestația în anulare, recursul în casație și revizuirea).
În speță, decizia Curții de Apel Galați, contestată prin prezenta cale de atac, a fost pronunțată la data de 06 martie 2015, cauza intrând sub incidența N.C.P.P., chiar dacă anterior s-a dispus rejudecarea cauzei.
Atât sentința instanței de fond cât și decizia instanței de apel au fost pronunțate după intrarea în vigoare a C. proc. pen. din data de 01 februarie 2014, nefiind așadar aplicabile dispozițiile art. 14 din Legea nr. 255/2013 invocate de inculpat.
Art. 8 din Legea nr. 255/2013 prevede că hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea noua.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.
De asemenea, inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Or, în cauză, așa cum se poate observa, precizându-și cererea de recurs, la solicitarea instanței de apel, inculpatul A. a menționat că formulează recurs împotriva Deciziei penale nr. 284/A din 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați (fila 7 dosar Înalta Curte de Casație și Justiție).
Față de dispozițiile legale incidente și susținerile condamnatului din cererea formulată, Înalta Curte, având în vedere inexistența instituției recursului ca a doua cale ordinară de atac - așa cum susține condamnatul A., va constata inadmisibilitatea căii de atac formulată de acesta, nefiind prevăzută de legea procesuală penală aplicabilă în cauză.
Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/44/2014.
Față de soluția dispusă, va obliga condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să se plătească din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 284/A din data de 06 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/44/2014.
Obligă condamnatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 130 lei, se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 mai 2017.