Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Decizia nr. 287/2017

ÎNCHEIERE

Deliberând asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 570 din 23 decembrie 2013, Tribunalul Iași a hotărât următoarele:

În baza art. 199 C. proc. pen. s-a admis cererea de scutire formulată de av. A. și s-a dispus scutirea acestuia de la plata amenzii judiciare aplicate prin încheierea de ședință de la termenul din 21 noiembrie 2013.

1. În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași, după cum urmează:

- pentru inculpatul B., din infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.

- pentru inculpatul C., din infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

- pentru inculpatul D., din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.

- pentru inculpatul E., din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.

- pentru inculpatul F., din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.

- pentru inculpatul G., din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.

S-a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C. prin apărător.

2. În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul B., cetățean român, studii liceale, căsătorit, un copil, administrator la SC H. SRL Constanța, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 5 (cinci) ani și 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) - dreptul de a mai ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale - C. pen. pentru o perioadă de 2 ani, calculată conform dispozițiilor art. 66 C. pen.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului B. prin Sentința penală nr. 2035 din 19 octombrie 2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 456/R din 02 septembrie 2008 a Curții de Apel Galați.

S-a constatat că fapta pentru care inculpatul B. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 2035 din 19 octombrie 2007 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin Decizia penală nr. 456/R din 02 septembrie 2008 a Curții de Apel Galați, este concurentă cu fapta de evaziune fiscală pentru care a fost condamnat prin prezenta.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit cele două pedepse cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea, de 5 ani și 10 luni, sporită cu 2 luni închisoare, deci un total de pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) - dreptul de a mai ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale - C. pen. pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) - dreptul de a mai ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale - C. pen., pe durata pedepsei principale.

3. În baza art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul C., cetățean român, studii superioare, necăsătorit, administrator, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) - dreptul de a mai ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale - C. pen. pentru o perioadă de 3 ani, calculată conform dispozițiilor art. 66 C. pen.

S-a respins ca nefondată cererea apărării de constatare a intervenirii unei cauze care împiedică continuarea acțiunii penale - art. 10 lit. j) C. proc. pen.

4. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 80 C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul D., cetățean român, studii liceale, căsătorit, doi copii, administrator, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală.

5. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat pe inculpatul E., cetățean român, studii liceale, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe o durată de 5 ani, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

6. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a), c C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul F., cetățean român, studii - școala profesională, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe o durată de 4 ani, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

7. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen. și art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul G., cetățean român, studii gimnaziale, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală.

În baza art. 83 alin. (2) C. pen. s-a constatat imposibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 76 din 20 ianuarie 2004 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la 02 februarie 2004.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată inculpatului G. prin Sentința penală nr. 507 din 14 octombrie 2008 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la 12 noiembrie 2008.

S-a constatat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 507/2008 este concurentă cu fapta de complicitate la evaziune fiscală pentru care a fost condamnat prin prezenta.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit cele două pedepse cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul G. să execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 2 luni închisoare, deci un total de pedeapsă de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare.

S-a constatat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunea pentru care s-a dispus încetarea procesului penal împotriva aceluiași inculpat prin Sentința penală nr. 854 din 10 mai 2006 a Judecătoriei Bârlad, definitivă prin nerecurare (infracțiune pentru care inițial inculpatul fusese condamnat prin Sentința penală nr. 181 din 04 februarie 2005, desființată prin Decizia penală nr. 227/R din 15 martie 2006 a Tribunalului Vaslui).

În baza art. 88 alin. (2) C. pen. s-a dedus din durata pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului prin prezenta - 2 ani și 8 luni închisoare - perioada 27 ianuarie 2006 - 15 martie 2006 în care a fost arestat în executarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea pentru care s-a dispus încetarea procesului penal prin Sentința penală nr. 854 din 10 mai 2006 a Judecătoriei Bârlad, definitivă prin nerecurare.

8. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 - 999 C. civ. și art. 6 din Legea 287/2009 (noul C. civ.) s-a admis în parte acțiunea civilă promovată în cauză de Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, cu sediul în Constanța, B-dul I. G. Duca nr. 18, și în consecință:

- au fost obligați, în solidar, inculpații B., D., E., F. și G., la plata către partea civilă a sumei de 1.901.620,77 lei, plus accesoriile prevăzute de O.G. nr. 92/2003 până la achitarea debitului, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită desfășurată în numele SC I. SRL;

- au fost obligați, în solidar, inculpații B. și D. la plata către partea civilă a sumei de 820.911,76 lei, plus accesoriile prevăzute de O.G. nr. 92/2003 până la achitarea debitului, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită desfășurată în numele SC J. SRL;

- au fost obligați, în solidar, inculpații C. și D. la plata către partea civilă a sumei de 688.610,90 lei, plus accesoriile prevăzute de O.G. nr. 92/2003 până la achitarea debitului, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin activitatea ilicită desfășurată în numele SC K. SRL.

În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 menține măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța procurorului din 12 septembrie 2011 asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților până la concurența sumelor stabilite în latura civilă a cauzei.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 și art. 7 și 21 din Legea 26/1990 s-a dispus comunicarea către Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, respectiv ORC de pe lângă Tribunalul Vaslui și ORC de pe lângă Tribunalul Constanța, copie a prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare referitor la inculpați.

În baza art. 14, art. 348 și art. 445 C. proc. pen. s-a dispus anularea integrală a următoarelor înscrisuri falsificate (...).

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumelor reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, sume ce includ în cazul inculpaților G., F. și E. și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu și care vor fi avansate inițial Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției potrivit art. 189 C. proc. pen., respectiv:

- pe inculpații B., C. și D. la plata a câte 7.221,8 lei fiecare;

- pe inculpatul E. la plata sumei de 7.421,8 lei;

- pe inculpații F. și G. la plata a câte 7.621,8 lei fiecare.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență următoarea situație de fapt:

Cu privire la inculpatul B. s-a reținut că acesta a evidențiat, în perioada 2004 - 2006, la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în actele contabile ale SC "J." SRL Constanța și SC "I." SRL Constanța, cheltuieli nereale efectuate în favoarea SC "L." SRL Pașcani, SC "M." SRL Iași, SC "N." SRL Constanța și, respectiv, SC "O." SRL Iași (având în acest sens concursul fraudulos al inculpaților D., E., F. și G.), în baza unor operațiuni comerciale și de plată fictive.

Cu privire la inculpatul C., în actul de sesizare s-a reținut că acesta a înregistrat în contabilitatea SC "K." SRL Constanța, în perioada 2004 - 2005, la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cheltuieli nereale efectuate în favoarea SC "L." SRL Pașcani, jud. Iași, în baza unor operațiuni comerciale și de plată fictive.

Inculpatul E. a sprijinit, în cursul anului 2005, la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întocmind personal, la instigarea inculpatului D., documente comerciale, fiscale sau de plată în contul SC "M." SRL Iași, demersurile ilegale făcute de B. de evidențiere în actele contabile ale SC "I." SRL Constanța a unor cheltuieli nereale efectuate în favoarea firmei în cauză.

Inculpatul G. a sprijinit, în perioada 2005-2006, la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întocmind personal, la instigarea lui D., documente comerciale, fiscale sau de plată în contul SC "P." SRL Constanța, demersurile ilegale făcute de B. de evidențiere în actele contabile ale SC "I." SRL Constanța a unor cheltuieli nereale efectuate în favoarea firmei în cauză.

Inculpatul F. a sprijinit, în cursul anului 2006, la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întocmind personal, la instigarea lui D., documente comerciale, respectiv un număr de 8 borderouri de achiziție în care a atestat nereal faptul că sumele retrase urmează a fi folosite pentru achiziția de cereale de la diferite persoane fizice inexistente în baza de date a evidenței populației sau neimplicate în operațiuni, borderouri folosite pentru a retrage din conturile societății SC "N." SRL Constanța suma totală de 1.713.925,37 RON ce i-a fost virată în baza unor documente justificative fictive de către B. din contul SC "I." SRL Constanța, modalitate în care a sprijinit această firma să se sustragă de la plata unor obligații fiscale în valoare totală de 4.519.762 RON cu titlu de impozit pe profit și TVA.

Pentru a se reține aceste elemente în sarcina inculpaților pe parcursul urmăririi penale au fost identificate și atașate dosarului cauzei borderourile de achiziții utilizate de inculpați, ordine de plată, contracte de prestări servicii și facturi fiscale, au fost interogate bazele de date cu privire la persoanele ce apăreau pe borderouri și au fost atașate acte bancare referitoare la operațiunile desfășurate pe conturile societăților deținute de inculpați. De asemenea, procurorul a procedat la audierea unora dintre persoanelor ale căror nume apăreau pe borderourile de achiziții, precum și a inculpaților, și la identificarea și atașarea la dosarul cauzei a unor rapoarte de inspecție fiscală privind activitatea societăților comerciale deținute de inculpați.

În faza cercetării judecătorești instanța a procedat la audierea inculpaților B. și F., declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separate și atașate dosarului cauzei, inculpații C., D. și E. s-au prevalat în fața instanței de judecată de dreptul la tăcere, iar inculpatul G. nu a putut fi audiat, procedura de față desfășurându-se în lipsa acestuia.

În termenul prev. de art. 363 C. proc. pen. din 1968, hotărârea Tribunalului Iași a fost apelată de către DNA - Serviciul Teritorial Iași și inculpații B., C. și D., care au criticat-o sub aspectul legalității și temeiniciei.

Prin Decizia penală nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori:

I. S-a admis apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași împotriva Sentinței penale nr. 570 din 23 decembrie 2013 a Tribunalului Iași, pe care a desființat-o, în parte, în latură penală și rejudecând cauza, a înlăturat aplicarea față de inculpatul C. a dispozițiilor art. 74 lit. a), 76 lit. c) și art. 80 C. pen. din 1969.

S-a majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 din noul Codul penal, de la 2 ani la 4 ani închisoare.

S-a înlăturat aplicarea față de inculpatul D. a dispozițiilor art. 74 lit. a) și art. 80 C. pen. din 1969.

S-a majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2), 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 din noul Codul penal, de la 5 ani la 5 ani și 6 luni închisoare.

S-a înlăturat aplicarea față de inculpatul F. a dispozițiilor art. 74 lit. a) C. pen. din 1969.

S-au menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

II. S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B., C. și D. împotriva aceleiași sentințe penale a Tribunalului Iași.

S-a făcut aplicarea art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 656 din data de 12 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori s-a dispus recalificarea cererii formulate de condamnatul D., deținut în Penitenciarul Iași, în cerere de recurs împotriva Deciziei penale nr. 829 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași în Dosarul nr. x/99/2011 și s-a trimis cererea de recurs formulată de condamnat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală pentru soluționare.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la data de 7 iulie 2016 sub nr. x/99/2011, condamnatul D. a formulat apel împotriva Sentinței penale nr. 570 din 23 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Iași în Dosarul nr. x/99/2011.

Prin cererea depusă ulterior la dosar, cât și la termenul de judecată din 3 octombrie 2016, în prezența apărătorului ales, condamnatul a precizat că înțelege să-și modifice obiectul cererii adresate Curții de Apel Iași, din cerere de apel în cerere de recurs, împotriva Deciziei penale nr. 829 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, întrucât cauza a fost judecată conform legii vechi și a invocat în drept dispozițiile art. 385¹ lit. c), art. 385¹⁰ și urm. C. proc. pen. din 1968, raportate la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 255/2013.

Prin cererea de recalificare a căii de atac a solicitat și repunerea în termen a cererii de recurs, motivat de faptul că instanța de apel - Curtea de Apel Iași - prin aplicarea pe Decizia penală nr. 829 din 18 decembrie 2014 a mențiunii definitive a creat o cauză de întârziere și împiedicare în același timp, a formulării și depunerii cererii de recurs și întemeiată pe dispozițiile art. 64 C. proc. pen. din 1968.

A solicitat a se constata necompetența materială a Curții de Apel Iași în soluționarea căii de atac a recursului, recurs ce trebuie soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel a constatat că prin Sentința penală nr. 570 din 23 decembrie 2013 a Tribunalului Iași, modificată prin Decizia penală nr. 829 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, inculpatul D. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2), 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

Prin încheierea nr. 278/RC pronunțată la 21 septembrie 2015 în Dosarul nr. x/99/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a respins cererea de recurs în casație formulată de inculpatul D. împotriva Deciziei penale nr. 829 din 18 decembrie 2014 a Curții de Apel Iași.

Condamnatul D. a formulat o cerere intitulată, inițial "apel peste termen", recalificată ulterior ca "cerere de recurs împotriva Deciziei penale nr. 829 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași", întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură penală din 1968, cerere ce formează obiectul prezentului dosar.

Având în vedere manifestarea de voință exprimată neechivoc de titularul cererii ce formează obiectul cauzei de față, în sensul recalificării acesteia în "cerere de recurs împotriva Deciziei penale nr. 829 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași", cu motivarea că judecarea cauzei a avut loc sub imperiul legii vechi și invocarea dispozițiilor Codului de procedură penală anterior privind calea de atac a recursului, Curtea de Apel a dat curs solicitării condamnatului D. de modificare a obiectului cererii al cărei titular este și pe care a adresat-o Curții de Apel Iași.

În consecință, Curtea de Apel a dispus recalificarea cererii formulate de persoana condamnată D., în cerere de recurs împotriva Deciziei penale nr. 829 din 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în Dosarul nr. x/99/2011.

În raport de obiectul cererii stabilit ulterior recalificării acestuia, Curtea a constatat că nu are competența materială pentru a soluționa calea de atac de față, astfel că a trimis cererea de recurs formulată de condamnatul D., Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală pentru soluționare.

Examinând cererea de recurs formulată de condamnatul D. împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală se soluționează de către aceeași instanță, potrivit dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel, iar la alin. (3) se menționează că deciziile pronunțate în apelurile soluționate potrivit alin. (1) și (2) sunt definitive, în condițiile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 255/2013, în cazul prevăzut la alin. (1), prin derogare de la dispozițiile art. 552 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data soluționării recursului, dacă acesta a fost respins ori dacă a fost admis și procesul a luat sfârșit în fața instanței de recurs.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că la data de 7 octombrie 2015, condamnatul D. a formulat cerere de apel peste termen împotriva Sentinței penale nr. 570 din data de 23 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Iași, iar la data de 2 septembrie 2016 a solicitat recalificarea acestei căi de atac în cerere de recurs împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași și repunerea în termenul de recurs.

Raportat la dispozițiile legale menționate, se constată că la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, respectiv la data de 1 februarie 2014, apelul declarat de condamnatul D. împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași se afla în curs de judecată, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 255/2013.

Având în vedere că inculpatul condamnat D. a declarat recurs împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași la data de 7 octombrie 2015, după intrarea în vigoare a actualului C. proc. pen., Înalta Curte constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 12 din Legea nr. 255/2013.

Așadar, întrucât hotărârea atacată de către condamnatul D. este definitivă, calea de atac a recursului formulat împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, apare ca fiind inadmisibilă.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești nu pot fi exercitate în afara legii.

Se constată, deci, că inculpatul condamnat D. a formulat recurs împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi de atac.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii, așa încât, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele menționate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de condamnatul D. împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Onorariul parțial, cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații condamnați, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de condamnatul D. împotriva Deciziei penale nr. 829 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori - NCPP.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial, cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații condamnați B., E., F., G. și C., în sumă de câte 75 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 martie 2017.

Procesat de GGC - GV

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj