Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 952/2017

Şedinţa publică din 07 iunie 2017

Decizia nr. 952/2017

Asupra cauzei de față, reține următoarele;

1. Obiectul cauzei;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/3/2013, reclamanta A., în numele membrilor de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., N., P., R., S., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M., N.N., O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., E.E.E., F.F.F., G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., M.M.M., N.N.N., O.O.O., P.P.P., R.R.R., S.S.S., T.T.T., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A., B.B.B.B., C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F.F., G.G.G.G., H.H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J., K.K.K.K., L.L.L.L., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., R.R.R.R., S.S.S.S., T.T.T.T., U.U.U.U., V.V.V.V., X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SN F.F.F.F.F. SA și Sucursala Banta Oltenia, obligarea Ia plata către fiecare membru de sindicat a drepturile bănești reprezentând: ajutorul material pentru Crăciun prevăzut de art. 71 din contractul colectiv de muncă Ia nivel de G.G.G.G.G., a drepturile bănești reprezentând salariul suplimentar pentru anul 2010 prevăzute de art. 30 din contractul colectiv de muncă la nivel de G.G.G.G.G., ambele actualizate cu rata inflației și dobânda legală calculată de ia data scadenței acestora, la data plății efective și drepturile bănești reprezentând diferența dintre drepturile salariale calculate prin raportarea la salariul minim de 700 lei, conform art. 41 pct. 3 lit. a) din contractul colectiv de muncă H.H.H.H.H. și drepturile salariale efectiv încasate în decursul anului 2010.

În motivare, reclamanta a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (1) și alin. (2) din Contractul Colectiv de Munca la nivel de G.G.G.G.G., pârâta avea obligația acordării către membrii de sindicat, în anul 2010, a drepturilor bănești ce fac obiectul prezentei cauze.

Reclamanta a precizat că prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de G.G.G.G.G. se aplica SN F.F.F.F.F. SA, potrivit art. 127 din contractul colectiv de muncă, iar in anexa nr. 4 Ia contractul colectiv de munca Ia nivel de G.G.G.G.G. sunt cuprinse unitățile la care se aplică acest contract, pârâta fond menționată la poziția 12.

În drept, au fost invocate prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de G.G.G.G.G., Legea nr. 53/2003 - C. muncii, Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

2. Judecata în primă instanță;

Prin sentința civilă nr. 6402 din 16 iunie 2015, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiate, excepțiile prescripției dreptului material la acțiune invocata de pârâte, a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant In ceea ce privește acțiunea promovată de reclamantă în numele membrului de sindicat F.F.F., a anulat acțiunea promovată de reclamantă în numele membrului de sindicat, F.F.F., pentru lipsa dovezii calității de reprezentant, A admis acțiunea formulată de reclamanta A., pentru membrii săi, B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., N., P., R., S., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B.. C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M., N.N., O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., E.E.E., G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., M.M.M., N.N.N., O.O.O., P.P.P., R.R.R., S.S.S., T.T.T., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A., B.B.B.B., C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F.F., G.G.G.G., H.H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J., K.K.K.K., L.L.L.L., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O.. P.P.P.P., R.R.R.R., S.S.S.S., T.T.T.T., U.U.U.U., V.V.V.V., X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E., în contradictoriu cu pârâta SN F.F.F.F.F. SA București și pârâta Sucursala Banat Oltenia.

A dispus obligarea pârâtelor sa plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând ajutorul material pentru Crăciun prevăzut de art. 71 din contractul colectiv de muncă fa nivel de G.G.G.G.G., actualizate cu rata inflației la data plății efective și dobânda legală calculată de la data scadenței la data plății efective, drepturile bănești reprezentând salariul suplimentar pentru anul 2010, prevăzute de art. 30 din contractul colectiv de muncă ia nivel de G.G.G.G.G., actualizate cu rata inflației la data plății efective și dobânda legală calculată de la data scadenței ia data plății efective precum și drepturile bănești reprezentând diferența dintre drepturile salariale calculate prin raportarea la salariul minim de 700 iei, conform art. 41 pct. 3 lit. a) din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi și drepturile salariale efectiv încasate în decursul anului 2010.

3. Judecata în apel.

Împotriva soluției tribunalului, au formulat apei SN F.F.F.F.F. SA.

La termenul din 04 februarie 2016 din oficiu, în temeiul art. 479 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apei a apreciat necesară completarea probatoriului sub aspectul excepției autorității de lucru judecat invocată prin motivele de apel și a pus în vedere apelantei sa depună la dosar înscrisuri în dovedirea acestei excepții.

La termenul din 03 martie 2016, apelanta a solicitat amânarea cauzei pentru a depune la dosarul cauzei toate înscrisurile solicitate, cu precizarea că datorită numărului foarte mare de intimați, nu a putut da curs solicitării instanței pentru acel termen de judecată. Instanța a încuviințat cererea de amânare a judecății cauzei și a menținut dispoziția de la termenul de judecată anterior, în sensul obligației apelantei-pârâte SN F.F.F.F.F. SA București de a depune la dosar înscrisuri în dovedirea excepției autorității de lucru judecat în privința intimaților reclamanți C., U., J.J., D., F., I., P., G., S.S., T.T., U.U., H., J., F.F., K., M., V., E.E., X.X., N., G.G.G., O.O.O., B.B.B.B.; T.T.T.T., X.; H.H., J.J.; L.L., B.B.B., J.J.J.J., M.M.M.M., P.P., Y.Y., D.D.D., F.F.F., J.J.J., P.P.P., D.D.D.D., G.G.G.G., H.H.H.H., Z.Z.Z., F.F.F.F., I.I.I.I., L.L.L.L., X.X.X.X., A.A.A.A.; K.K.K.K., Z.Z.Z.Z., S.S.S.S., B.B.B.B.B., Y.Y.Y.Y., E.E.E.E.E.

La termenul din 31 martie 2016, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., s~a dispus suspendarea judecății apelului formulat de apelanta-pârâtă SN F.F.F.F.F. SA București, împotriva sentinței civile nr. 6402 din 16 iunie 2015, pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., în numele și pentru membrii săi de sindicat F.F.F., B., C., C., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M., N.N., O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., E.E.E., G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., M.M.M., N.N.N., O.O.O., P.P.P., R.R.R., S.S.S., T.T.T., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A., B.B.B.B., C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F.F., G.G.G.G., H.H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J., K.K.K.K., L.L.L.L., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., R.R.R.R., S.S.S.S., T.T.T.T., U.U.U.U., V.V.V.V., X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., F.F.F.F.F., pentru neîndeplinirea de către apelanta-pârâtă SN F.F.F.F.F. SA București, a obligațiilor ce-i reveneau conform încheierii de ședință de la termenul de judecată din data de 04 februarie 2016.

Instanța a reținut că apelanta nu și-a îndeplinit obligația dispusă prin încheierea de la termenul din 04 februarie 2016.

La data de 17 august 2016 apelanta-pârâtă SN F.F.F.F.F. SA a depus o cerere de repunere pe rol a cauzei, considerând că a încetat cauza care a condus la suspendarea judecății, cu motivarea că s-au depus la dosar hotărârile judecătorești solicitate de instanță în probatoriu.

Analizând cererea de repunere pe rol, Curtea a găsit-o neîntemeiată, întrucât prin înscrisurile depuse, apelanta nu și-a îndeplinit integrai obligația de a depune înscrisuri doveditoare eu privire la excepția autorității de lucru judecat invocate prin apel.

Astfel, s-au depus hotărâri judecătorești numai pentru reclamanții B., L., S., A.A., N., Z., Y., B.B., G.G., O.O., M.M., V.V., L.L.L., C.C.C.C., S.S.S., U.U.U., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., nu și pentru intimații reclamanți C., U., J.J., C., F., I., P., G., S.S., T.T., U.U., H., J., F.F., K., M., V., E.E., X.X., N., G.G.G., O.O.O., B.B.B.B.; T.T.T.T., X.; H.H., J.J.; L.L., B.B.B., J.J.J.J., M.M.M.M., P.P., Y., D.D.D., F.F.F., J.J.J., P.P.P., D.D.D.D., G.G.G.G., H.H.H.H., Z.Z.Z., F.F.F.F., I.I.I.I., L.L.L.L., X.X.X.X., A.A.A.A.; K.K.K.K., Z.Z.Z.Z., S.S.S.S., B.B.B.B.B., Y.Y.Y.Y., E.E.E.E.E.,

Văzând așadar că subzistă motivul, pentru care judecata apelului a fost suspendată, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., instanța a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării dispusă prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2016.

4. Judecata în recurs;

Împotriva încheierii de respingere a cererii de repunere pe rol din data de 13.20.2016, au fost formulate prezentele recursuri.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 12 decembrie 2016 și repartizat Completului filtru nr. 10 (C.F. 10).

Prin cererea de recurs, pârâta SN F.F.F.F.F. SA a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei pentru continuarea judecații.

În motivarea căii de atac, recurenta a arătat că prin încheierea recurată instanța a reținut că nu a fost îndeplinită obligația de a depune la dosarul cauzei înscrisurile doveditoare cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată în apel.

Or, contrar reținerilor instanței, la data de 06 octombrie 2016, împreună cu notele scrise depuse pentru respectivul termen de judecată, recurenta a depus la dosarul cauzei sentințele aferente dosarelor la care face referire în cererea de apel.

De asemenea, membrii de sindicat pentru care instanța de apel a reținut că nu au fost depuse sentințele în raport de care a fost invocată autoritatea de lucru judecat, au renunțat, în fața primei instanțe, la judecata capetelor de cerere privitoare la plata salariului suplimentar și a primei de Crăciun aferente anului 2010

Totodată, recurenta a precizat că renunță Sa invocarea excepției autorității de lucru judecat în ceea ce privește pe membrii de sindicat pentru care nu au fost depuse hotărârile judecătorești precum și în privința celor care au renunțat în fața instanței de fond la capetele de cerere privind acordarea salariului suplimentar și a primei de Crăciun aferente anului 2010.

Pe cale de consecință, măsura respingerii cererii de repunere pe rol dispusă de curtea de apel este nelegală.

Prin cererea de recurs, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., pârâta SN F.F.F.F.F. SA a criticat soluția curții de apel din perspectiva în care prevederile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. reglementează o situație de suspendare facultativă a judecății cauzei, iar nu una obligatorie.

A susținut că măsura instanței de suspendare a judecății cauzei este excesivă, întrucât recurenta a depus, odată cu cererea de repunere pe rol, înscrisurile din care rezultă că reclamanții, în raport de care a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, au formulat cereri de renunțare ia judecata cauzei, urmând ca la termenul acordat pentru judecarea cererii de repunere pe rol, recurenta să își reconsidere poziția procesuală în raport de această împrejurare.

A mai arătat că» deși curtea de apel a reținut că recurenta și-a îndeplinit obligația privind depunerea de înscrisuri, instanța a constatat că nu au fost depuse hotărâri judecătorești cu privire la toți reclamanții, ignorând astfel mențiunile din cuprinsul dispozitivului acestor hotărâri judecătorești în care reclamanții au formulat cereri de renunțare la judecată, împrejurare în care invocarea excepției autorității de lucru judecat nu se mai impune.

Prin urmare, apreciază că instanța de apel nu avea nici un impediment pentru continuarea judecății, pe baza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

Pe cale de consecință, măsura respingerii cererii de repunere pe rol dispusă de curtea de apel este nelegală.

Analizând conținutul cererilor de recurs, din perspectiva dispozițiilor legale invocate, Înalta Curte reține următoarele:

Prioritar, se impune a se preciza faptul că, întrucât cele două recursuri exercitate în cauză vizează aceeași încheiere, prin care se critică soluția curții de apel din aceeași perspectivă, respectiv a nelegalității soluției de suspendare a judecății cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanța de recurs urmează a le analiza concomitent.

În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., invocate de recurenta pârâtă SN F.F.F.F.F. SA, pentru a se reține nelegalitatea hotărârii judecătorești din această perspectivă, este necesar ca instanța de control judiciar să constate existența unei contradicții între considerente și dispozitiv, în sensul că dintr-o parte a hotărârii rezultă ca acțiunea este întemeiata, iar din altă parie, că nu este întemeiată, astfel că nu se poate ști ce anume a decis instanța; existența unei contradicții între considerente, în sensul că din unele rezultă netemeinicia acțiunii, iar din faptul că este întemeiată, lipsa motivării soluției sau superficialitatea acesteia.

Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere examinarea argumentelor părților și expunerea punctului de vedere al instanței față de fiecare argument relevant și, nu în uiumul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

Analizând conținutul încheierii recurate, se constată că instanța de apel a argumentat soluția pronunțată, apreciind că, întrucât pârâții nu și-au îndeplinit obligația impusă de instanță de a depune la dosarul cauzei toate hotărârile judecătorești pentru susținerea excepției autorității de lucru judecat, în raport de toți membrii de sindicat indicați, se impune măsura suspendării judecății cauzei, în raport de prevederile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Prin urmare, se constată că, din această perspectivă, recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat.

În ceea ce privește criticile de nelegalitate întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., pentru aplicarea greșită a dispozițiilor art. 242 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanța de recurs constată caracterul fondat al acestora pentru următoarele considerente:

Suspendarea reglementată de dispozițiile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. reprezintă un caz de suspendare judecătoreasca, facultativă, ale cărei funcții este de a sancționa pasivitatea părților în îndeplinirea obligațiilor care împiedică instanța de judecată să finalizeze procesul.

Alături de perimare, suspendarea judecății reglementată de dispozițiile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dă expresie principiului disponibilității procesului, în sensul aprecierii că, prin pasivitatea în îndeplinirea obligațiilor ce îi revin, părțile se desistează de proces, acceptând posibilitatea temporizării lui.

Una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi incidente dispozițiile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. privește ca obligația impusă de către instanță să fie de natură să împiedice desfășurarea normală a judecății.

în anumite situații, neîndeplinirea anumitor obligații de către parte, care nu sunt cenzurate prin sancțiuni speciale, nu împiedică desfășurarea judecății, deși ele apar ca necesare în desfășurarea acesteia. Cel mai adesea, aceste obligații se confundă cu obligații fixate în sarcina celui care pretinde anumite pretenții sau invocă anumite excepții, și se referă la administrarea probelor pe care instanța le-a încuviințat în dovedirea pretenției. Astfel, neîndeplinirea obligației de înfățișare a înscrisului, neindicarea numelui martorului în vederea citării în proces, neprezentarea interogatorului sau neprezentarea ia interogatoriu nu ar putea atrage suspendarea judecății cauzei, pentru că instanța de judecată va putea păși la judecată, urmând, desigur, ca în funcție de consecințele acestei conduite să decidă asupra temeiniciei cererii.

O altă condiție ce se impune a fi îndeplinită pentru a fi incidente dispozițiile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., privește existența unei culpe a părții în executarea obligației impuse în sarcina sa de către instanță. Aprecierea asupra culpei aparține instanței. aceasta făcându-se de la caz la caz, neîndeplinirea unei obligații procesuale neatrăgând în mod automat sancțiunea suspendării.

În cauza de față, instanța de recurs este chemată a verifica legalitatea măsurii de suspendare a judecății cauzei, pronunțate prin încheierea din 13 octombrie 2016, întemeiată pe dispozițiile art. 242 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în contextul în care, conform susținerilor recurenților, aceștia și-au îndeplinit obligațiile impuse de către instanță, respectiv au depus hotărârile judecătorești cu privire la membrii de sindicat, astfel cum au fost nominalizați de către instanță.

Analizând înscrisurile aflate la dosarul curții de apel, se constată următoarele:

Prin încheierea din 13 octombrie 2016, curtea de apel a reținut că s-au depus hotărâri judecătorești numai pentru reclamanții B., L., S., A.A., N., Z., Y., B.B., G.G., O.O., M.M., V.V., L.L.L., C.C.C.C., S.S.S., U.U.U., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., nu și pentru intimații reclamanți C., U., J.J., D., F., I., P., G., S.S., T.T., U.U., H., J.; F.F., K., M., V., E.E., X.X., N., G.G.G., O.O.O., B.B.B.B.; T.T.T.T., X.; H.H., K.K., L.L., B.B.B., J.J.J.J., M.M.M.M., P.P., Y.Y., D.D.D., F.F.F., J.J.J., P.P.P., D.D.D.D., G.G.G.G., H.H.H.H., Z.Z.Z., F.F.F.F., I.I.I.I., L.L.L.L., X.X.X.X., A.A.A.A.; K.K.K.K., Z.Z.Z.Z., S.S.S.S., B.B.B.B.B., Y.Y.Y.Y.,E.E.E.E.E.

Cu toate acestea, contrar reținerilor instanței, conform înscrisurilor aflate la Dosarul Curții de Apei București nr. x/3/2013, au fost depuse hotărâri judecătorești și pentru următorii membrii de sindicat, astfel: C., fila 53, U. fila 177, J.J., fila 53, F., fila 50, P. fila 50, G., T.T., S.S., fila 41, H. fila 140, F.F., fila 44, K., fila 136, M., V. fila 159, E.E. fila 159 (cu precizarea că în hotărârea judecătorească apare cu numele de E.E.), X.X. fila 159, N., G.G.G., O.O.O., T.T.T.T. fila 87, X.; H.H. fila 61, B.B.B. fila 118, J.J.J.J., M.M.M.M., fila 118, P.P. fila 109, Y.Y., D.D.D. fila 175, F.F.F. fila 107, J.J.J. fila 38, P.P.P., D.D.D.D., G.G.G.G., H.H.H.H., fila 28, Z.Z.Z. fila 113, F.F.F.F., B.B.B.B., L.L.L.L., fila 113, A.A.A.A. fila 47, K.K.K.K., Z.Z.Z.Z. fila 47, S.S.S.S., fila 12, (cu mențiunea că fila 12 a dosarului Curții de Apel a fost numerotată de două ori, în ordinea cronologică a filelor aceasta regăsindu-se la fila 13), F.F.F.F.F. fila 164, cu mențiunea ca în încheierea recurată apare cu numele F.F.F.F.F., B.B.B.B.B., fila 12, Y.Y.Y.Y. fila 161, J.J. fila 118, S.S. fila 41, D. fila 128, I. fila 50, X.X.X.X. fila 113, J.J., fila 118.

Așadar, neconstatându-se vreo culpă a recurentele pârâte în executarea obligațiilor impuse de către instanță și care să justifice menținerea în continuare a suspendării judecății cauzei, se reține că, în mod nelegal, instanța de apel a reținut că acestea nu au îndeplinit obligația de a depune la dosarul cauzei hotărârile judecătorești care să privească pe membrii de sindicat indicați.

Analizând cauza și din perspectiva termenului rezonabil de soluționare a unei cauze, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum este reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se reține că soluționarea cu celeritate a cauzei se impune nu numai în raport de reglementările naționale și europene în acest sens, (art. 21 din Constituția României, art. 10 din Legea nr. 304/2004, art. 47 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene), cât mai ales în raport de obiectul cauzei care privește raporturi de dreptul muncii pentru care legiuitorul a prevăzut termene speciale de soluționare, mai scurte față de cele de drept comun.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâții SN F.F.F.F.F. SA și SN F.F.F.F.F. SA - Sucursala Banat Oltenia împotriva încheierii din 13 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă, privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013, va casa încheierea recurată și trimite cauza, aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții SN F.F.F.F.F. SA și SN F.F.F.F.F. SA - Sucursala Banat Oltenia împotriva încheierii din 13 octombrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013.

Casează încheierea recurată și trimite cauza, aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății.

Decizia este definitivă și se va comunica părților, conform dispozițiilor art. 427 alin. \ C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 iunie 2017.