Decizia nr. 724/2017
Asupra contestației penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 129/F din data de 14 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
S-a dispus predarea persoanei solicitate A., către autoritățile judiciare din Republica Elenă, în vederea executării pedepsei de 16 ani și 6 luni închisoare aplicată prin hotărârea penală nr. 8/04 februarie 2010 a Curții de Apel din Dodecanese.
S-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile judiciare elene, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării efective.
S-a constatat că persoana solicitată A. înțelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialității prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută 24 de ore, la data de 17 iunie 2017.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele:
Prin sesizarea nr. 2006/II-2/2017 din data de 17 iunie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost înaintată Curții de Apel București și înregistrată sub nr. x/2/2017 cererea de arestarea provizorie în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare, emis de autoritățile judiciare din Grecia, cu privire la persoana solicitată A., urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație de crimă organizată, fals comis în grup cu obținerea de câștiguri ilicite în sumă de peste 15.000 euro, furturi comise împreună cu alți infractori în grup infracțional organizat, fraudă comisă în grup cu obținerea de câștiguri ilicite și fals în declarații, prev. de art. 5, art. 14, art. 26, art. 27, art. 45, art. 94, art. 187-1, art. 216 1.3, art. 225-1 a, art. 372 - 1, art. 374 - d, art. 386 - 1, art. 386 - 3 C. pen. grecesc.
S-a arătat că sunt incidente dispozițiile art. 101 alin. (5) lit. a) Legea nr. 302/2004 republicată.
Astfel, persoana solicitată A. este urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație de crimă organizată, fals comis în grup cu obținerea de câștiguri ilicite în sumă de peste 15.000 euro, furturi comise împreună cu alți infractori în grup infracțional organizat, fraudă comisă în grup cu obținerea de câștiguri ilicite și fals în declarații, prev. de art. 5, art. 14, art. 26, art. 27, art. 45, art. 94, art. 187-1, art. 216 1.3, art. 225-1 a, art. 372 - 1, art. 374 - d, art. 386 - 1, art. 386 - 3 C. pen. grecesc.
Curtea a reținut că mandatul european de arestare, cu privire la care a fost formulată prezenta semnalare, a fost emis la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Dodecanese, în baza sentinței penale nr. 8 din 04 februarie 2010 pronunțată de Completul de trei judecători din cadrul Curții de Apel, secția penală, Dodecanese, Grecia.
În cauză, Curtea a apreciat că nu se impune luarea măsurii arestării provizorii pentru durata prevăzută de lege, de 15 zile, astfel cum s-a solicitat de către Parchet, motivat de faptul că persoana solicitată A. a fost arestată provizoriu în vederea predării, în baza aceleiași proceduri, pentru punerea în executare a aceluiași mandat european de arestare, de către autoritățile judiciare din Germania, în perioada 15 martie 2017 - 16 iunie 2017, însă autoritățile judiciare din Republica Elenă nu au înaintat mandatul european de arestare ori sentința penală de condamnare, sens în care s-a dispus punerea în libertate a acestuia la data de 16 iunie 2017.
La data de 16 iunie 2017, persoana solicitată A. s-a întors în România, fiind depistat pe aeroportul Henri Coandă București, conform procesului-verbal de depistare atașat la dosar.
Având în vedere că până la acest moment, autoritățile judiciare din Grecia nu au înaintat mandatul european de arestare și sentința de condamnare, deși s-a formulat această solicitare și de către autoritățile judiciare din Germania, în condițiile în care persoana solicitată a fost arestată în același scop timp de trei luni în Republica Federală Germania, Curtea a apreciat că nu se impune luarea măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate, în contextul în care există temerea că înscrisurile solicitate nu vor fi înaintate până la termenul fixat de instanță.
Totuși, văzând dispozițiile art. 101 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 302/2004, în vederea asigurării bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european și în mod special al împiedicării sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului, Curtea a apreciat că la acest moment procesual, mai înainte de primirea mandatului european de arestare, este necesară luarea măsurii controlului judiciar față de persoana solicitată A. pentru 30 zile, de la data de 17 iunie 2017 la 16 iulie 2017 inclusiv, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 211 C. proc. pen., cu instituirea obligațiilor prev. de art. 215 alin. (1) lit. a), b), c) C. proc. pen., respectiv art. 215 alin. (2) lit. a) și b) C. proc. pen. Astfel, se va asigura prezența persoanei solicitate pe teritoriul României și la termenele acordate în cauză, pe parcursul soluționării sesizării.
Prin încheierea de ședință din data de 17 iunie 2017, în baza art. 101 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004 rep. s-a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București de luare a măsurii arestării provizorii.
S-a dispus luarea măsurii controlului judiciar cu privire la persoana solicitată A.
S-a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în vederea prezentării mandatului european de arestare și a traducerii acestuia în limba română, precum și a copiei de pe hotărârea de condamnare cu mențiuni relative la îndeplinirea condițiilor prev. de art. 98 alin. (2) lit. i) (i-iv) din Legea nr. 302/2004.
S-a acordat termen la data de 28 iunie 2017, ora 10,30, cu citarea persoanei solicitate. La data de 27 iunie 2017, prin intermediul Compartimentului Registratură, s-a înaintat mandatul european de arestare tradus în limba română, fără a fi înaintată sentința de condamnare nr. 8 din 04 februarie 2010 și relațiile solicitate de către instanță, cauza fiind amânată la data de 06 iulie 2017 și respectiv la data de 14 iulie 2017, în vederea depunerii hotărârii de condamnare.
La termenul de la data de 14 iulie 2017, Curtea a apreciat că prezenta cauză se află în stare de judecată, având în vedere dispozițiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 potrivit cărora nu este obligatorie depunerea sentinței penale de condamnare pronunțată de autoritățile judiciare străine și nu împiedică soluționarea sesizării formulate cu privire la mandatul european de arestare.
Din analiza mandatului european de arestare Curtea a reținut că acesta a fost emis de Curtea de Apel din Dodecanese la data de 01 februarie 2017, actul pe care s-a întemeiat mandatul european de arestare constând într-o sentință penală de condamnare nr. 8 din 04 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel din Dodecanese, persoana solicitată fiind condamnată la o pedeapsă rezultantă de 16 ani și 6 luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conspirație la crimă organizată, fals și uz de fals, în formă organizată, în urma căruia a beneficiat de câștiguri ilegale în valoare de peste 15.000 euro, jafuri în grupuri organizate, special în acest scop, fraudă comisă în grup organizat, cu câștiguri ilegale în valoare de peste 15.000 euro și fals în declarații.
În fapt, s-a reținut că:
1) persoana solicitată s-a alăturat unui grup organizat ce a acționat în formă continuată, alcătuit din mai mult de trei persoane și în cadrul acestui grup a comis mai multe fraude și falsuri cu utilizarea unor documente false, pedepsite ca infracțiuni.
La finele lunii aprilie 2007, s-a alăturat unui grup infracțional organizat ce îl avea drept lider pe numitul B. și ca membri, pe lângă el însuși, pe numiții C. și D., care acționau în Rodos, și anume în lunile aprilie, mai, iunie și iulie 2007, în scopul săvârșirii, în cadrul acestui grup a mai multor fraude și falsuri cu utilizarea unor documente false, fapte pedepsite ca infracțiuni, acționând împreună cu ceilalți acuzați împotriva turiștilor străini din Rodos prin următorul mod de operare:
a) prezentându-se în mod fals în fața turiștilor străini, prin uzurpare de calități, că el, cel de-al doilea și cel de-al patrulea dintre inculpații de mai sus ar fi fost membri ai Interpol, efectuând o investigație privind tranzacțiile ilegale cu carduri de tranzacționare bancară, în timp ce adevărul era că nu aveau nimic de-a face cu Interpolul; și;
b) prin falsificarea cardurilor de tranzacționare bancară, prezentate de către turiștii menționați mai sus, prin salvarea datelor lor într-un dispozitiv special pe care îl aveau în posesie pentru a crea carduri false cu aceste date, pe care le-au folosit pentru a retrage bani din conturile victimelor, iar din aceste fraude și falsuri a câștigat mai mult de 15.000 de euro, provocând daunele respective în patrimoniul victimelor.
2) persoana solicitată împreună cu ceilalți inculpați, în scopul obținerii de câștiguri ilicite, au cauzat daune asupra patrimoniului altor persoane prin convingerea acestora să le înmâneze cardurile bancare, prezentându-le cu bună știință fapte false ca fiind adevărate. El a comis aceste infracțiuni prin care a obținut câștiguri ilicite și a produs daune victimelor ce au depășit suma de 15.000 - cincisprezece mii de euro, mai precis:
a) în zona Month-Smith, Rodos, în data de 22 iulie 2007, inculpatul C. s-a prezentat cetățeanului finlandez E. ca fiind un turist italian care solicita informații despre Rodos și în acel moment a apărut inculpatul împreună cu alți inculpați pretinzând că sunt agenți Interpol și arătând o insignă falsă, mințindu-l pe E. că face o investigație referitoare la acte ilegale, i-a cerut cârdul de credit, pe care l-a pus-o într-un dispozitiv electronic și i-a cerut victimei să introducă codul Pin și astfel a luat datele de pe card și le-a salvat în memoria dispozitivului electronic, apoi a făcut un card fals cu aceleași date și a retras din contul victimei suma de trei mii (3.000) euro, în timp ce adevărul era că co-inculpatul nu era turist italian, iar el nu era agent Interpol, dar au jucat aceste roluri pentru a-l convinge pe E. să-i dea codul cârdului său de credit și să obțină ilegal sumele menționate mai sus, lucru pe care victima nu l-ar fi făcut dacă știa adevărul;
b) în zona lxia, Rodos, la data de 24 iulie 2007, inculpatul C. s-a prezentat în mod fals în fața cetățeanului britanic F. ca fiind turist italian care solicita informații despre Rodos și în acel moment a apărut inculpatul împreună cu alți inculpați pretinzând că sunt agenți Interpol și arătând o insignă falsă, mințindu-l pe F. că face o investigație referitoare la acte ilegale, i-a cerut cârdul de credit, pe care a pus-o într-un dispozitiv electronic și i-a cerut victimei să introducă codul Pin și astfel a luat datele de pe card și le-a salvat în memoria dispozitivului electronic, apoi a făcut un card fals cu aceleași date și a retras din contul victimei de la G., suma de patru sute (400) de lire sterline (606,06 euro la cursul de schimb dintre cele două valute din 24 iulie 2007), în timp ce adevărul era că co-inculpatul nu era turist italian, iar el nu era agent Interpol, dar au jucat aceste roluri pentru a-l convinge pe F. să-i dea codul cardului său de credit și să obțină ilegal sumele menționate mai sus, lucru pe care victima nu l-ar fi făcut dacă știa adevărul;
c) în zona Akti Miaoull, Rodos, în data de 24 iulie 2007, inculpatul C. s-a prezentat în mod fals cetățeanului finlandez H. ca fiind un turist italian care solicită informații despre Rodos și în acel moment a apărut inculpatul împreună cu alți inculpați pretinzând că sunt agenți Interpol și arătând o insignă falsă, mințindu-l pe H. că se face o investigație referitoare la acte ilegale, i-a cerut cardul de credit, pe care l-a pus-o într-un dispozitiv electronic și i-a cerut victimei să introducă codul Pin și astfel a luat datele de pe card și le-a salvat în memoria dispozitivului electronic, apoi a făcut un card fals cu aceleași date și a retras din contul victimei de la banca I., suma de opt sute (800) euro, în timp ce adevărul era că co-inculpatul nu era turist italian, iar el nu era agent Interpol, dar au jucat acesta roluri pentru a-l convinge pe H. să-i dea codul cardului său de credit și să obțină ilegal sumele menționate mai sus, lucru pe care victima nu l-ar fi făcut dacă știa adevărul;
d) în zona de lângă hotelul x din Rodos, în data de 23 iulie 2007, inculpatul C. s-a prezentat în mod fals cetățeanului german J. ca fiind un turist italian care solicita informații despre Rodos și în acel moment a apărut inculpatul împreună cu alți inculpați pretinzând că sunt agenți Interpol și arătând o insignă falsă, mințindu-l pe J. că face o investigație referitoare la acte ilegale, i-a cerut cardul de credit, pe care l-a pus-o într-un dispozitiv electronic și i-a cerut victimei să introducă codul Pin și astfel a luat datele de pe card și le-a salvat în memoria dispozitivului electronic, apoi a făcut un card fals cu aceleași date și a retras din contul victimei de la banca K. suma de cinci sute (500) euro, în timp ce adevărul era că co-inculpatul nu era turist italian, iar el nu era agent Interpol, dar au jucat aceste roluri pentru a-l convinge pe J. să-i dea codul cardului său de credit și să obțină ilegal sumele menționate mai sus, lucru pe care victima nu l-ar fi făcut dacă știa adevărul;
e) în Piața Kountourioti, în Rodos, la 1 iulie 2007, inculpatul C. s-a prezentat în mod fals cetățeanului britanic L. ca fiind un turist italian care solicita informații despre Rodos și în acel moment a apărut inculpatul împreună cu alți inculpați pretinzând că sunt agenți Interpol și arătând o insignă falsă, mințindu-l pe L. că face o investigație referitoare la acte ilegale, i-a cerut cardul de credit, pe care l-a pus-o într-un dispozitiv electronic și i-a cerut victimei să introducă codul Pin și astfel a luat datele de pe card și le-a salvat în memoria dispozitivului electronic, apoi a făcut un card fals cu aceleași date și a retras din contul victimei suma de cinci mii cinci sute (5.500) de euro, în timp ce adevărul era că co-inculpatul nu era turist italian, iar el nu era agent Interpol, dar au jucat aceste roluri pentru a-l convinge pe L. să-i dea codul cardului său de credit și să obțină ilegal sumele menționate mai sus, lucru pe care victima nu l-ar fi făcut dacă știa adevărul;
f) în zona Month-Smith din Rodos, la data de 2 iulie 2007, prin același mod de operare, persoana solicitată, împreună cu alții, au sustras din contul cetățeanului suedez M. suma de douăzeci și patru de mii (24.000) coroane suedeze (2.678,38 euro la cursul de schimb dintre cele două valute din 2 iulie 2007).
g) pe Bulevardul x, în data de 02 iulie 2007, prin același mod de operare, au sustras din contul cetățeanului japonez N. suma de 3.000 euro;
h) în zona de lângă hotelul x, la data de 28 mai 2007, prin același mod de operare, au sustras din contul cetățeanului suedez O. suma de 1.600 euro;
i) în zona Month-Smith, Rodos, în data de 27 mai 2007, prin același mod de operare, au sustras din contul cetățeanului olandez P. suma de 600 euro.
S-a reținut că persoana solicitată împreună cu alții au săvârșit fapta în formă continuată, în scopul de a obține venituri ilicite. S-a arătat că prejudiciul s-a ridicat la 19.284,44 euro.
3) persoana solicitată, împreună cu alții inculpați, a creat și a folosit un document fals în scopul săvârșirii unor fapte ilegale, obținând un câștig total și provocând daune victimelor, care depășesc suma de 15.000 euro, respectiv:
a) s-a reținut că în zona Month-Smith, la data de 26 iulie 2007, împreună cu coinculpații B., C. și D., persoana solicitată a acționat împotriva cetățeanului finlandez E.
b) în data de 24 iulie 2007, persoana solicitată, împreună cu ceilalți coinculpați, a acționat împotriva cetățeanului britanic F.
c) în zona Akti Miaouli, Rodos, în data de 24 iulie 2007, persoana solicitată împreună cu coinculpații a acționat împotriva cetățeanului finlandez H.
d) în zona de lângă hotelul x, Rodos, la data de 23 iulie 2007, persoana solicitată, împreună cu coinculpații, a acționat împotriva cetățeanului german J.
e) în zona Pieței Kountourioti, Rodos, la data de 01 iulie 2007 a acționat împotriva cetățeanului britanic german L.
S-a arătat că faptele descrise anterior se încadrează în infracțiunile de conspirație la crimă organizată, fals și uz de fals, în formă organizată, în urma căruia a beneficiat de câștiguri ilegale în valoare de peste 15.000 euro, jafuri în grupuri organizate, special în acest scop, fraudă comisă în grup organizat, cu câștiguri ilegale în valoare de peste 15.000 euro și fals în declarații prevăzute de art. 5, 14, 26, 27, 45, 94, 187 alin. (1), art. 216 alin. (1) și (3), art. 225 alin. (1a), art. 372 alin. (1) caz d și art. 386 alin. (1) și (3) C. pen.
Fiind întrebată atât de procuror cât și de instanță, persoana solicitată nu a invocat obiecții privind identitatea sa și a arătat că are cunoștință despre faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare de către autoritățile judiciare din Grecia, întrucât a fost Grecia, unde a fost arestat pentru o perioadă de un an și jumătate, fiind eliberat la data de 31 decembrie 2008, dată după care a fost cercetat în libertate, fiindu-i imputate aceleași fapte prezentate în conținutul semnalării. A mai arătat în declarațiile sale că s-a prezentat la instanța din Grecia în cursul anului 2009 și a obținut amânarea procesului pentru anul 2010, după care nu s-a mai prezentat la proces din motive medicale și nu cunoaște conținutul hotărârii. A arătat că în luna martie 2017 a intrat pe teritoriul Germaniei, unde a fost oprit în trafic și legitimat, prilej cu care i s-a comunicat faptul că s-a emis un mandat european de arestare din Grecia, fiind arestat în Germania timp de 3 luni (15 martie 2017 - 16 iunie 2017).
A mai precizat că este de acord să fie predat autorităților judiciare din Grecia pentru a clarifica situația juridică, cu condiția rejudecării cauzei, susținând că nu i s-a comunicat hotărârea, dosarul în care a fost condamnat la pedeapsa de 16 ani închisoare fiind soluționat în lipsa sa.
La termenul de judecată din data de 28 iunie 2017 persoana solicitată, personal și asistată de apărător din oficiu, după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile legale și consecințele unui eventual consimțământ la predare, a arătat că înțelege să își dea consimțământul în vederea predării sale către autoritățile judiciare din Republica Elenă, sub condiția rejudecării cauzei, întrucât a afirmat că a fost judecat în lipsă și, de asemenea, că înțelege să se prevaleze de regula specialității, potrivit art. 115 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală.
La termenul de judecată din data de 14 iulie 2017, persoana solicitată a învederat instanței împrejurarea că se va deplasa personal în Grecia, pentru a participa la rejudecarea procesului său, cu atât mai mult cu cât și-a angajat și un avocat ales, considerând că nu se impune predarea sa în stare de arest către autoritățile judiciare elene, cu atât mai mult cu cât în actele dosarului și sentința de condamnare pronunțată există contradicții evidente, atât în ceea ce privește pedeapsa închisorii aplicată, adresa la care au fost comunicate actele, cât și data liberării persoanei solicitate din Grecia.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune predarea persoanei solicitate în vederea executării pedepsei și nu este incident niciunul dintre cazurile de refuz de predare prev. de art. 98 din Legea nr. 302/2004.
Motivul invocat de către apărare, în sensul că nu s-a înaintat sentința penală de condamnare nr. 8 din 04 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel din Dodecanese, pentru a se verifica neconcordanțele existente în lucrările dosarului, atât cu privire la durata pedepsei aplicate, cât și cu privire la data liberării persoanei solicitate în Grecia, nu constituie un motiv opțional de refuz la predare, conform art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 și nu fac obiectul prezentei proceduri, iar analiza acestora este de competența statului care a pronunțat hotărârea de condamnare. În procedura soluționării sesizării privind mandatul european de arestare instanța română nu poate analiza legalitatea și temeinicia condamnării, ori eventuale erori cu privire la durata arestului preventiv, acestea fiind de competența instanțelor din statul care au pronunțat hotărârea de condamnare.
În acest sens, Curtea a reținut că a fost sesizată cu un mandat european de arestare, emis în baza unei hotărâri de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare elene, fiind chemată să analizeze condițiile de fond și formă ale conținutului mandatului european de arestare, precum și îndeplinirea condițiilor prev. de art. 96 și art. 97 din Legea nr. 302/2004.
Curtea a constatat că mandatul european de arestare emis la data de 01 februarie 2017 de către autoritățile judiciare din Republica Elenă îndeplinește condițiile de conținut și formă prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menționate identitatea și cetățenia persoanei solicitate (aspect cu privire la care, de altfel, nu a fost formulată nici o obiecțiune), este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, se precizează încadrarea juridică a infracțiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanțele săvârșirii faptelor și este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislația statului elen pentru aceste infracțiuni.
Totodată, infracțiunile pentru care persoana solicitată este cercetată dau loc la predare, în acord cu dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
Curtea a constatat totodată că, deși persoana solicitată a arătat cu ocazia audierii de la termenul din 17 iunie 2017, precum și cu ocazia audierii la termenul din 28 iunie 2017 că este de acord cu predarea sa autorităților judiciare din Grecia, a condiționat această predare de rejudecarea cauzei, astfel că persoana solicitată nu și-a manifestat consimțământul în mod irevocabil la predare, în forma cerută de art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în condițiile în care consimțământul său este condiționat de rejudecarea cauzei și de asemenea în condițiile în care se opune măsurii arestării provizorii, cu precizarea că sunt incidente dispozițiile art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, cu atât mai mult cu cât persoana solicitată invocă și motivul opțional de refuz de predare prev. de art. 98 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, având în vedere susținerile persoanei solicitate, în sensul că a fost judecată în lipsă în statul de condamnare, Curtea a constatat că potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate aplicate printr-o hotărâre pronunțată în lipsă, dacă persoana în cauză nu a fost citată personal și nici informată în orice alt mod cu privire la data și locul ședinței de judecată care a condus la hotărârea pronunțată în lipsă, predarea persoanei solicitate va fi acordată dacă autoritatea judiciară emitentă garantează că persoana care face obiectul mandatului european de arestare are posibilitatea să obțină rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezența sa.
Mai întâi, Curtea a constatat că în cuprinsul mandatului european de arestare se regăsesc mențiuni cu privire la faptul că persoana solicitată a fost citată personal și informată despre data și locul audierii (fiind de altfel prezentă la termen în cursul anului 2009, așa cum a precizat în declarațiile date) și totodată se menționează în mandat posibilitatea persoanei solicitate de a obține revizuirea pedepsei la cerere sau în termen de cel mult 20 de ani, cu atât mai mult cu cât persoana solicitată chiar a efectuat demersuri personale, în sensul rejudecării cauzei, fiind depusă la dosar procura dată apărătorului său ales din Grecia în acest sens.
Apoi, Curtea a constatat că nu este incident cazul de refuz opțional la predare prev. de art. 98 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, față de susținerile persoanei solicitate că ar fi fost judecată în lipsă, în condițiile în care din conținutul mandatului european de arestare rezultă că aceasta a fost citată personal sau informată prin alte mijloace cu privire la data și locul audierii, care a condus la decizia luată în lipsă. De asemenea, persoana solicitată a precizat personal, atât în fața procurorului cât și în fața instanței că are cunoștință despre faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare de către autoritățile judiciare din Grecia, întrucât a fost Grecia, unde a fost arestat pentru o perioadă de un an și jumătate, fiind eliberat la data de 31 decembrie 2008, dată după care a fost cercetat în libertate, fiindu-i imputate aceleași fapte prezentate în conținutul semnalării. A mai arătat în declarațiile sale că s-a prezentat la instanța din Grecia în cursul anului 2009 și a obținut amânarea procesului pentru anul 2010, după care nu s-a mai prezentat la proces din motive medicale. Or, față de aceste susțineri, Curtea a constatat că nu se poate afirma că judecata a avut loc în lipsa persoanei solicitate, care nu numai că a avut cunoștință de proces dar a și fost arestat în cauză din luna august 2007 până la data de 31 decembrie 2008 și s-a prezentat personal la instanță în cursul anului 2009.
În continuare, Curtea a constatat că ceea ce se critică, practic, constă în cuantumul pedepsei și neconcordanțele existente între dispozitivul sentinței penale de condamnare pronunțată de autoritățile judiciare elene și situația reală, persoana solicitată afirmând în ședință publică și în prezența apărătorului său, atât la termenul de judecată din data de 17 iunie 2017, cât și la termenul de judecată din data de 28 iunie 2017 că este de acord să fie predat autorităților judiciare din Grecia, sub condiția rejudecării cauzei, înțelegând să se prevaleze de regula specialității, specificând că urmează să se prezinte personal la termenul de judecată acordat de instanța din Grecia, în vederea rejudecării cauzei, nefiind necesară predarea în stare de arest.
Cât privește susținerea relativ la faptul că autoritățile judiciare din Republica Federală Germania au dispus punerea în libertate a persoanei solicitate întrucât nu au fost transmise toate datele necesare, se observă că autoritățile judiciare germane au avut în vedere netransmiterea de informații privind posibilitatea rejudecării cauzei și cu privire la condițiile de detenție; or, potrivit legii române, spre deosebire de legea germană, condițiile de detenție din țara în care urmează a se dispune predarea nu constituie motiv opțional de refuz a executării mandatului european de arestare.
Curtea a constatat că nu este incident niciunul dintre cazurile obligatorii de refuz de predare prev. de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 sau dintre cele opționale prev. de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Față de aceste considerente, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Elenă, în vederea executării pedepsei de 16 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Hotărârea penală nr. 8 din 04 februarie 2010 a Curții de Apel din Dodecanese, a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autoritățile judiciare elene, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării efective, a constatat că persoana solicitată A. înțelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialității prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004 și că a fost reținută 24 de ore, la data de 17 iunie 2017.
Împotriva acestei hotărâri, persoana solicitată A. a formulat contestație, solicitând admiterea acesteia, desființarea hotărârii atacate și respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București întrucât a fost judecat de către autoritățile judiciare din Grecia în lipsa sa și nu a avut cunoștință de existența hotărârii de condamnare.
Contestația a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 iulie 2017, fiind fixat termen de judecată la data de 27 iulie 2017.
Astăzi, 21 iulie 2017, în ședință publică, contestatorul persoană solicitată A., având cuvântul, a declarat că își retrage contestația formulată împotriva sentinței penale nr. 129/F din data de 14 iulie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.
Având în vedere dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 4251 C. proc. pen. care stabilesc că până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat, Înalta Curte urmează să ia act de manifestarea de voință a persoanei solicitate A. în sensul retragerii contestației formulate împotriva sentinței penale nr. 129/F din data de 14 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană solicitată va fi obligat la pata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea contestației formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 129/F din data de 14 iulie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 iulie 2017.