Decizia nr. 1861/2016
Înalta Curte, deliberând în condițiile art. 395 C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 23 decembrie 2013, reclamanta SC A. SRL, a solicitat, în baza dispozițiilor art. 47 alin. (1) lit. a), b), c) și e) din Legea nr. 84/1998, în contradictoriu cu pârâții B. și O.S.I.M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea mărcii verbale - Codlea Info (înregistrată pentru clasele de produse 16, 35, 38 și 42, titular fiind B., radierea mărcii sus-menționate din Registrul Național al Mărcilor operat de O.S.I.M. și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul B. a formulat, la data de 26 februarie 2014, întâmpinare și cerere reconvențională în contradictoriu cu reclamanta SC A. SRL și cu pârâtul O.S.I.M., solicitând să se dispună pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiata; pe calea cererii reconvenționale, s-a solicitat anularea înregistrării mărcii "Codlea info" din data de 20 iunie 2011 și, pe cale de consecință, obligarea O.S.I.M. la radierea mărcii "Codlea info" din Registrul Național al Mărcilor.
Prin Sentința civilă nr. 998 F din 16 septembrie 2014 a fost admisă cererea principală; s-a dispus anularea mărcii verbale Codlea Info, înregistrată pentru clasele de produse 16, 35, 38 și 42 și radierea mărcii din Registrul Național al Mărcilor; a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant B., în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC A. SRL și cu pârâtul O.S.I.M. și a fost obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte suma de 4.950 RON, cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial).
Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, învestită cu soluționarea apelului declarat de reclamantă, prin Decizia civilă nr. 637/A din 18 decembrie 2015 a admis calea de atac și a schimbat în tot sentința în sensul că a respins cererea principală ca neîntemeiată; a admis cererea reconvențională în parte și, drept consecință a anulat înregistrarea mărcii combinate "Codlea Info" din 20 iunie 2011 cu privire la clasele 35 și 41 în clasificarea de la Nisa și a dispus radierea acesteia din Registrul Național al Mărcilor.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, întemeiat generic pe dispozițiile art. 483 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a deciziei în sensul respingerii apelului formulat de B. cu obligarea la plata cheltuielilor de judecat în apel și recurs.
Prin dezvoltarea motivelor de recurs, ce pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la pct. 5 și 8 C. proc. civ. este criticată decizia instanței superioare de fond sub următoarele aspecte:
Instanța, deși reține faptul că reclamanta cunoștea folosința anterioară, cu funcție de marcă a semnului Codlea Info, motivează înlăturarea apărării formulate potrivit căreia înregistrarea unui nume de domeniu conferă doar un drept de folosință conform Regulilor de înregistrare a domeniilor "ro" emise de I.N.C.D.I. București, fiind doar un dezmembrământ al dreptului de proprietate, motiv pentru care nu poate constitui, în sensul art. 6 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 84/1998, o marcă neînregistrată.
Dezvoltând, recurenta face distincția între persoana fizică și persoana juridică, arătând, că în perioada 9 octombrie 2010 - 15 octombrie 2012 domeniul Codlea Info a aparținut societății C., fără a exista posibilitatea de a verifica dacă o terță persoană utilizează domeniul menționat, fiind neîntemeiată concluzia că reclamanta a avut cunoștință de deținătorul dreptului de folosință în intervalul 19 octombrie 2010, data înregistrării domeniului și 20 mai 2011, data depunerii cererii de înregistrare a mărcii.
Precizează recurenta că probele administrate de apelant sunt ulterioare cererii de înregistrare a mărcii 120856, B. reușind cu greu să dovedească doar două evenimente anterior datei de depunere a mărcii: un protocol de parteneriat a unui eveniment sportiv precum și încheierea, cu doar două luni anterior datei de depunere a mărcii, a unui parteneriat prin care s-ar fi stabilit afișarea, pe mașinile unei firme de taximetrie a siglei Codlea Info.
Sub aspectul încălcării legii se arată că nu pot fi aplicate dispozițiile art. 3 C. civ. în condițiile în care activitățile la care face referire textul se pot desfășura doar în condițiile înregistrării conform Legii nr. 31/1990.
Se mai arată că apelantul a înregistrat o marcă verbală, nefiind deținător de siglă sau marcă combinată.
Recurenta arată că deși instanța reține folosirea constantă și un număr de accesări rezonabil a siteului nu s-a făcut dovada datei la care acestea au fost generate aceste statistici.
Instanța a omis faptul că apelantul este persoana sub numele căreia cuvintele Codlea Info au fost aduse la cunoștința publicului pentru prima dată, iar pe de altă parte, această sintagmă este regăsită în excepțiile de la dispozițiile Legii nr. 8/1996 (art. 9 lit. b), c) și f)), redând numele unei unități administrativ-teritoriale.
Concluzia instanței de apel potrivit căreia "semnul Codlea Info, având, într-adevăr, un pronunțat caracter descriptiv, aceasta nu înseamnă că respectivul semn nu are aptitudinea de a constitui o marcă, "fiind apt să distingă serviciile oferite de apelant mai ales întrucât a dobândit distinctivitate printr-o utilizare pe un timp suficient de îndelungat", este greșită deoarece, pe de o parte, faptul că apelantul nu a folosit pe piață semnul asupra căruia invocă anterioritate, pentru că nu desfășoară activitate comercială autorizată, în condițiile în care nu este agent economic și nu desfășoară activitate economică oficială.
Invocarea dispozițiilor art. 3 din Noul C. civ. este total greșită în condițiile în care alin. (3) al articolului prevede expres: "constituie exploatarea unei întreprinderi, executarea sistematică, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii". Aceste activități nu pot fi desfășurate decât în condițiile înregistrării potrivit Legii nr. 31/1990.
Prima instanță de fond reține corect că, "folosirea de către pârâtul - reclamant, persoană care nu desfășoară activități comerciale în forme organizatorice legal reglementate, a denumirii "Codlea-info" ca nume de domeniu în activități de promovare a valorilor municipiului Codlea ori a însuși site-ului în discuție nu poate fi asimilată noțiunii de folosire a unui semn neînregistrat ca marcă în activitatea comercială".
Chiar apelantul în susținerea intenției frauduloase, invocă faptul că "în jurisprudența europeană înregistrarea ca marcă a unui nume sau a unui semn care fuseseră folosite în mod legitim și legal de alți competitori pentru a-și promova produsele a fost apreciată ca demonstrând o intenție frauduloasă la înregistrarea mărcii".
Așa cum a arătat, apelantul nu desfășoară activități comerciale, deci părțile nu pot fi competitori pe o piață comercială, nefiind astfel incidente dispozițiile art. 6 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 84/1998.
Recurenta este deținătoarea unui drept de autor bazat pe dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 8/1996.
Spre deosebire de marca verbală, marca recurentei, este o marcă combinată, îmbinând elementele particulare ale reprezentării grafice (protejată direct de art. 7 lit. g) din Legea nr. 8/1996) cu cele două cuvinte "Codlea Info".
Ca atare, reprezentarea grafică a mărcii este protejată de dreptul de autor, fapt pentru care se impune admiterea recursului nostru astfel cum a fost el formulat.
Soluția este nelegală și raportat la faptul că a fost dispusă anularea mărcii cu privire la clasele 35 și 41, deși, marca verbală nu este înregistrată pentru clasa 41, iar clasa 35 este în legătură indisolubilă cu clasa 16, datorită caracterului specific al activităților de publicitate (activități specifice profesioniștilor, în formele organizatorice prevăzute de Legea nr. 31/1990).
Analizând decizia prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte reține caracterul nefondat al recursului pentru argumentele ce succed.
Prioritar se învederează că instanța de recurs își însușește în totalitate considerentele instanței superioare de fond.
Instanța de apel a analizat cu prioritate criticile referitoare la respingerea cererii reconvenționale având ca obiect anularea mărcii combinate, Codlea Info, marcă opusă de intimata-reclamantă SC A. SRL ca marcă anterioară mărcii verbale, Codlea Info, opusă de apelantul-pârât B., reținând că data depozitului mărcii intimatei (20 mai 2011) este anterioară depozitului mărcii apelantului (22 august 2011) aspect necontestat și care rezultă, de altfel, din actele dosarului.
S-a mai arătat că, dacă marca opusă de intimata-reclamantă este valabilă, s-a constat că apelantul nu a formulat critici distincte cu privire la reținerile referitoare la similaritatea și riscul de confuzie care au determinat admiterea cererii principale, conform art. 47 alin. (1) lit. b) raportat la art. 6 lit. b) din Legea nr. 84/1998 a mărcilor și indicațiilor geografice. Dacă însă marca opusă de intimata-reclamantă urmează a fi anulată, în considerarea motivelor invocate pe calea cererii reconvenționale, rezultă că marca apelantului-pârât este valabilă și se impune reformarea în totalitate a sentinței, în sensul admiterii cererii reconvenționale și respingerii cererii principale, ca neîntemeiată.
Mai arată instanța de apel că, din probele administrate în cauză, contrar celor reținute de tribunal rezultă că intimata-reclamantă SC A. SRL cunoștea folosirea anterioară, cu funcția de marcă (de identificare a serviciilor oferite) a semnului Codlea Info de către apelantul-pârât B., înregistrarea mărcii combinate, Codlea Info făcându-se cu rea-credință, în mod fraudulos, pentru a-și apropria în mod injust un semn creat și folosit de apelant, ceea ce atrage anularea mărcii intimatei, conform art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998, întrucât înregistrarea acesteia a fost solicitată cu rea-credință.
Astfel, potrivit Facturii din 19 octombrie 2010, emisă de C. cu sediul în S.U.A., pe numele beneficiarului B., la data amintită a fost înregistrat domeniul www.codlea-info.ro. Față de conținutul acestei facturi, care îl desemnează în mod expres ca beneficiar pe apelantul B., apare ca netemeinică statuarea tribunalului, potrivit căreia apelantul ar fi deținut numele de domeniu abia din anul 2012, ceea ce interesează în contextul acțiunii în anulare formulată pe cale reconvențională fiind împrejurarea că site-ul internet www.codlea-info.ro a fost înregistrat din inițiativa, la solicitarea apelantului, care l-a și folosit, fiind lipsite de relevanță evidențele formale referitoare la titularul numelui de domeniu.
Potrivit adresei I.N.C.D.I. din data de 3 aprilie 2013 rezultă, într-adevăr, că deținătorul numelui de domeniu menționat este apelantul din data de 15 noiembrie 2012, dar din considerentele ce au proces a rezultat că de fapt apelantul a înființat și folosit domeniul încă din anul 2010, acesta fiind înregistrat, formal, pe numele C. din data de 19 octombrie 2010. Din factura menționată rezultă că de fapt C. este doar un intermediar, un prestator al serviciului de înregistrare a site-ului, la cererea beneficiarului B.. De altfel, din facturile emise la 15 ianuarie 2010, respectiv 15 august 2010 rezultă că apelantul și-a procurat servere, inclusiv serverul menționat în motivele de apel (server.come4me.ro) pentru a putea susține tehnic activitatea site-ului propriu și, după cum se va reține în cele ce urmează, inclusiv a unor site-uri aparținând intimatei-reclamante.
Din protocolul de parteneriat încheiat la data de 10 noiembrie 2010 între apelantul B., în calitate de "administrator al portalului de informare online Codlea Info, la adresa www.codlea-info.ro" și D. s-a convenit cu privire la promovarea, pe site-ul apelantului (informări și galerii foto), a activităților sportive în municipiul Codlea, respectiv a campionatului "Cupa Power GYM Codlea".
Totodată, potrivit protocolului de parteneriat încheiat la data de 3 martie 2011 între apelantul B., în calitate de "administrator al portalului de informare online Codlea Info, la adresa www.codlea-info.ro" și SC E. SRL (E.) s-a convenit ca părțile să-și promoveze reciproc domeniile de activitate, respectiv apelantul urma să redacteze un articol de promovare a societății E. SRL și să posteze două reclame pe site-ul www.codlea-info.ro, iar "SC E. SRL va afișa pe toate mașinile care efectuează servicii de taximetrie, respectiv pe portierele dreapta și stânga față, sigla Codlea Info", obligație adusă la îndeplinire, după cum rezultă din fotografia cu taximetrele E.
În condițiile în care intimata SC A. SRL desfășoară de asemenea activități de taximetrie în Codlea și față de dimensiunile relativ reduse ale acestei localități, este rezonabilă presupunerea, în sensul unei prezumții judiciare îngăduite de art. 329 C. proc. civ., fiind vorba despre un fapt juridic, iar nu despre un act juridic, că intimata avea la cunoștință de existența și folosirea de către un terț a site-ului www.codlea-info.ro, operat de apelantul B., care se bucură de o anumită notorietate locală.
Potrivit Statutului autentificat de notarul public la data de 31 mai 2011, apelantul B., împreună cu alte două persoane, au înființat Asociația pentru Înfrumusețarea Codlei, site-ul www.codlea-info.ro fiind adus ca aport în natură de către apelantul B. Contrar susținerilor intimatei, aceasta nu determină concluzia că ar fi exclusă intenția de fraudare a intereselor intimatului, intimatul fiind în continuare interesat - atât ca asociat al Asociației pentru Înfrumusețarea Codlei, dar în aprecierea curții de apel și în nume propriu - în promovarea activităților sale și a celor de interes pentru comunitatea locală prin intermediul semnului Codlea Info.
În urma înființării asociației, protocoale similare pentru promovarea unor activități sau evenimente de interes local pentru Codlea pe portalul de informare media www.codlea-info.ro au fost încheiate la 1 noiembrie 2011, 1 mai 2012, iar la data de 21 martie 2012, Asociația pentru Înfrumusețarea Codlei prin apelantul B. a încheiat un contract de prestări servicii pentru tipărirea ziarului Codlea Info.
Din înscrisurile aflate la dosarul de fond rezultă, de altfel, o folosire constantă a site-ului www.codlea-info.ro, uzitarea semnului Codlea Info cu funcția de identificare a portalului de știri (semnul fiind afișat pe pagina portalului) și un număr de accesări rezonabil pentru o localitate de dimensiunile respective, ceea ce susține prezumția unei notorietăți la nivel local a utilizării semnului de către apelant. Trebuie totodată reținut că noțiunea de "notorietate" are aici sensul din materie de probațiune, adică de împrejurare cunoscută publicului dintr-o anumită zonă geografică, iar nu sensul de "marcă notorie", în sensul art. 6 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 84/1998.
S-a constatat totodată că sunt întemeiate susținerile apelantului cu privire la legătura dintre Clubul Medieval și intimata SC F. SRL, de vreme ce numele de domeniu www.clubmedieval.ro, aparținând intimatei SC F. SRL, este înregistrat pe serverul apelantului B., ca de altfel și site-ul www.teonavis.ro, iar pe site-ul www.codlea-info.ro au fost realizate activități de promovare a Clubului Medieval, a cărui legătură cu intimata rezultă din cele ce preced și nu a fost în niciun fel negată de aceasta.
Toate aceste probe se coroborează cu atitudinea ambiguă a intimatei, care susține chiar și în apel că poate cunoștea ori poate că nu cunoștea site-ul apelantului, deși art. 14 alin. (3) C. proc. civ. o obligă să facă afirmații complete și corecte cu privire la situația de fapt, Curtea a concluzionat că din ansamblul probelor, evaluate în contextul unei comunități locale relativ mici, în care prestatorii de activități economice și informative din oraș se cunosc, nefiind numeroși (iar legăturile anterioare dintre apelant și intimată sunt demonstrate prin înscrisuri) rezultă că intimata cunoștea utilizarea anterioară a semnului ca marcă, dar și că înregistrarea mărcii combinate Codlea Info de către intimata SC A. SRL s-a făcut cu rea-credință, respectiv cu intenția frauduloasă de a-și apropria în mod necuvenit un semn care a dobândit distinctivitate și notorietate locală prin eforturile și prin activitatea susținută a apelantului. Aproprierea necuvenită rezultă atât din circumstanțele deja expuse, cât și din împrejurarea că intimata nici măcar nu a susținut, necum demonstrat că de la înființare și până în prezent a folosit marca înregistrată pentru a-și promova propriile produse sau servicii (atari susțineri și probe fiind cu desăvârșire inexistente, deși apelantul a invocat că marca a fost înregistrată în scop de blocaj, iar intimatei, căreia aceste susțineri i-au fost comunicate, îi incumba sarcina probei contrariului, respectiv proba faptului pozitiv contrar celui negativ susținut de apelant), ceea ce impune concluzia că marca a fost înregistrată cu rea-credință, în scop de blocaj, de obstrucționare, situație care deturnează instituția mărcii de la finalitatea sa și impune anularea mărcii înregistrate de intimată, potrivit art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998.
Nu s-a reținut celălalt motiv de nulitate invocat, concurent, a existenței unui drept de autor anterior asupra sintagmei Codlea Info, acestea neconstituind o operă originală de creație intelectuală (art. 7 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe), sub acest aspect susținerile intimatei fiind întemeiate. Se observă totuși că dacă semnul Codlea Info, ca marcă verbală, nu constituie în sine o operă originală de creație intelectuală, având, într-adevăr, un pronunțat caracter descriptiv, aceasta nu înseamnă că respectivul semn nu are aptitudinea de a constitui o marcă, în sensul art. 2 din Legea nr. nr. 84/1998, fiind apt să distingă serviciile oferite de apelant, mai ales întrucât a dobândit distinctivitate printr-o utilizare pe un timp suficient de îndelungat, scurs anterior depozitului mărcii apelantului.
Curtea de Apel a constatat totodată că statuările tribunalului, în sensul caracterului nefondat al motivelor de nulitate constând în lipsa caracterului distinctiv al mărcii verbale Codlea Info, prin raportare la exigențele art. 2 din Legea nr. 84/1998, nu au fost atacate de intimată pe calea apelului incident, iar, dacă se admite că, obținând câștig de cauză, intimata putea repune în discuție motivele invocate la prima instanță și respinse acolo pe calea unei simple întâmpinări, neavând interes să declare apel incident, s-a constatat că întâmpinarea intimatei nu cuprinde această apărare, pe care Curtea de Apel a analizat-o, totuși, în strânsă legătură cu motivul de apel referitor la încălcarea Legii nr. 8/1996, pentru ca judecata în apel să aibă caracter complet.
S-a constatat ca nefondată susținerea intimatei, care alocă funcția distinctivă a mărcii doar activității "comerciale" stricto sensu (trebuie observat însă că legislația actualmente în vigoare oricum nu se mai referă la noțiunea de activitate comercială, ci la exploatarea unei întreprinderi, potrivit art. 3 C. civ. și art. 8 din Legea nr. 71/2011), având în vedere că, în sensul art. 2 partea finală din Legea nr. 84/1998 ("cu condiția ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi"), prin înființarea, întreținerea și operarea unui portal (pagini) de internet prin care se promovează municipiul Codlea, se difuzează știri de interes local (activități, evenimente, persoane), apelantul B. exploatează o întreprindere, în sensul legii, iar aspectele referitoare la înregistrarea în Registrul Comerțului nu au nicio relevanță cu privire la aptitudinea apelantului de a fi titularul unei mărci, în lipsa unei astfel de restricții ori condiționări în cuprinsul Legii nr. 84/1998, aceste chestiuni fiind, mai degrabă, de ordin administrativ și, ca atare, de natură să exceadă obiectul cauzei.
Concluzionează instanța că față de împrejurarea că marca opusă de reclamantă va fi anulată, urmare a admiterii cererii reconvenționale, va fi respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea mărcii pârâtului B., neexistând o marcă anterioară validă ce poate fi opusă mărcii pârâtului, ca atare, dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998 nu sunt incidente, astfel cum s-a reținut și la începutul motivării.
Cu privire la cererea reconvențională s-a arătat că înregistrării mărcii combinate "Codlea Info" se dispune doar cu privire la clasele 35 și 41 în clasificarea de la Nisa, având în vedere că doar înregistrarea pentru aceste clase are legătură cu activitățile dovedite pentru care semnul Codlea Info a fost anterior utilizat ca marcă de către apelantul B., sancțiunea nulității trebuind a fi aplicată strict în măsura stabilirii relei-credințe, care se raportează în mod necesar la aproprierea semnului anterior, astfel cum a fost utilizat, nu la marca ulterior înregistrată.
Instanța de recurs reține că marca combinată Codlea Info a fost anulată în temeiul art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile referitoare la solicitarea înregistrării mărcii cu rea-credință, motiv pentru care instanța de apel, în aprecierea relei-credințe la înregistrarea mărcii recurentului, a analizat-o prin prisma criteriilor definite de Curtea Europeană de Justiție, veritabile reguli de drept, obligatorii pentru instanțele naționale, în cauza C-529/07 Chocoladefabriken Lindt & Sprüngli AG împotriva Franz Hauswirth GmbH și anume: cunoașterea faptului relevant (elementul obiectiv); intenția frauduloasă (elementul obiectiv); intenția frauduloasă (element subiectiv) și gradul de protecție juridică de care se bucură atât semnul terțului cât și marca a cărei înregistrare se solicită a fi anulat, astfel cum a fost detaliat în raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. și comunicat părților, raport în care este menționat și practica constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie.
Așa cum s-a arătat, analiza făcută în apel a fost în acord cu veritabilele reguli de drept rezultate din jurisprudența C.J.U.E.
Astfel, pentru a putea invoca reaua-credință, nu este necesar ca oponenta să fie titulara unui drept de proprietate cum susține recurenta, reaua-credință constituind un mod distinct de anulare a mărcii față de cele întemeiate pe nerespectarea motivelor absolute de refuz, prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 sau pe nerespectarea anteriorității, prevăzută de art. 6 din același act normativ.
Deși intimatul nu are înregistrată ca marcă denumirea Codlea Info, ori să aibă un drept de autor anterior sintagmei Codlea Info și niciun drept de proprietate asupra domeniului de internet, acesta folosea site-ul www.codlea-info.ro. constant ca marcă, cu funcția de identificare a postului de știri.
Recurenta solicită reevaluarea materialului probator cu privire la numărul de accesări și la cunoașterea la nivel local a semnului opus mărcii, operațiune inadmisibilă în această etapă procesuală față de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Osebit de aceasta, recurenta nu a înțeles să beneficieze de dispozițiile art. 492 C. proc. civ. referitoare la probele noi ce pot fi administrate în recurs, probatoriu ce ar fi putut schimba, eventual, situația de fapt reținută de Curtea cu Apel cu privire la notorietatea la nivel local a utilizării semnului de către intimat, noțiunea folosită de instanță nu în sensul art. 6 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 84/1998 ci în sensul de împrejurare cunoscută publicului dintr-o anumită zonă geografică, în cauză orașul Codlea.
Cu privire la folosirea semnului în conflict de către intimat, recurentul invocă aplicarea greșit a dispozițiilor legii mărcilor și indicațiilor geografice, întrucât acesta nu are calitatea de comerciant în sensul Legii nr. 31/1990.
Punctul de vedere este nefondat așa cum de altfel se reține și în etapa devolutivă a procesului, întrucât protecția nu se rezumă la activitățile comerciale, putând fi vorba, ca în speță, de activități de interes public fără scop patrimonial. De precizat că nu se contestă existența Asociației pentru înfrumusețarea Codlei unde a fost adus site-ul ca aport în natură de către intimat conform Statutului autentificat la 31 mai 2011, deci anterior datei de depozit a mărcii din 20 iunie 2011.
Instanța de apel a reținut corect că intimatul exploatează o întreprindere, în sensul legii, cu scopul ca prin intermediul portalului de internet să fie promovat municipiul Codlea, prin difuzarea de știri de interes local (activități, evenimente, persoane).
Recurentul afirmă că deținătorul inițial al portalului a fost C. și nu B., acesta din urmă neputând invoca un drept de autoritate, câtă vreme l-a preluat abia în 2012.
Sub acest aspect, așa cum, rezultă din expunerea considerentelor reținute în decizia recurată, instanța de apel face o analiză minuțioasă a probatoriului administrat sub acest aspect, reținând că C. a fost doar intermediar, un prestator al serviciului de înregistrare la cererea beneficiarului B.
Cum recurenta nu contestă în niciun mod argumentația instanței, rezultă că cele afirmate în recurs rămân la nivelul unei aserțiuni.
Susținerea recurentei în sensul că semnul are un pronunțat caracter descriptiv fiind încălcate dispozițiile art. 9 lit. b), c) și f) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, deoarece redă numele unei unități administrativ-teritoriale este fără finalitate juridică față de temeiul de drept ce a condus la anularea mărcii, înregistrarea ei cu rea-credință. De remarcat că însăși marca recurentului redă numele unității administrativ-teritoriale.
Cât privește incidența în cauză a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 8/1996 alin. (1) lit. g), referitor la protecția acordată desenului ori designului de precizat că în cauză a fost analizată înregistrarea mărcii din perspectiva dispozițiilor art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 84/1998.
De semnalat că recurentul nu critică situația de fapt reținută de instanța de apel referitoare la faptul că acesta nu a susținut ori demonstrat că de la înființare și până în prezent a folosit marca înregistrată pentru a-și promova propriile produse sau servicii, în condițiile în care intimatul a invocat înregistrarea mărcii cu scop de blocaj, de obstrucționare, recurentului revenindu-i astfel sarcina de a proba faptul pozitiv al folosirii mărcii în scopul pentru care a fost înregistrată.
Mai susține recurentul că instanța a omis să se pronunțe asupra apărărilor sale cu privire la inexistența unui drept de proprietate al intimatului pentru site-ul menționat, afirmație în contradicție cu argumentele inserate în decizie astfel cum rezultă din expunerea rezumată a deciziei, fiind vorba de o argumentare implicită, știind fiind că instanța nu este obligată să analizeze toate susținerile părților, ci doar să examineze în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse examinării (Hotărârea Albina împotriva României).
Susținerea recurentului în sensul greșitei anulări a mărcii și pentru clasa 41, este fără finalitate față de conținutul certificatului de înregistrare a mărcii.
Înalta Curte, reținând că nu sunt incidente motivele de casare invocate, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A. SRL cu sediul social în municipiul Codlea, județ Brașov și cu sediul procesual ales la avocat G., din Sfântul Gheorghe, județ Covasna, în contradictoriu cu reclamantul B., cu domiciliul în Codlea, județ Brașov și cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat H. din București, și cu pârâtul O.S.I.M., cu sediul în București, împotriva Deciziei nr. 637A din 18 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2016.
Procesat de GGC - N