Decizia nr. 1242/2017
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în principal:
- anularea integrală a Raportului de evaluare înregistrat sub nr. 19942/G/II din 9 mai 2014 întocmit de Agenția Națională de Integritate;
- obligarea Agenției Naționale de Integritate la retragerea de pe website-ul propriu a comunicatului de presă din 9 mai 2014 intitulat "Comunicat - incompatibilitate - A., director general" disponibil la http: (...);
- obligarea Agenției Naționale de Integritate la publicare pe website-ul propriu, în cadrul secțiunii "Hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată" a hotărârii pronunțată în prezenta cauză;
și, în subsidiar, să se constate că reclamantul are dreptul de a ocupa și a exercita orice funcție publică sau contractuală, sau orice demnitate, cu excepția funcției de director executiv în cadrul Primăriei municipiului Oradea, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, director general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor și director general al Institutului B. SA.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată, în esență, că în mod greșit s-a reținut incompatibilitatea sa motivată de deținerea, în perioada 9 mai 2012 - 6 iunie 2012, atât a funcției publice de conducere de director executiv - Direcția de management cu finanțare internațională în cadrul Primăriei municipiului Oradea, cât și a funcției de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 84 alin. (2) raportat la art. 84 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 rezultă că incompatibilitatea există numai în condițiile în care cel ce deține funcția de secretar de stat exercită/practică și o altă funcție publică, nu și în situația în care acesta "deține" doar scriptic funcția publică suspendată.
Cu privire la pretinsul caz de incompatibilitate prin deținerea, în perioada 01 ianuarie 2013 - 01 ianuarie 2014 atât a funcției publice de conducere de director executiv - Direcția de management cu finanțare internațională în cadrul Primăriei municipiului Oradea cât și a funcției publice de director general adjunct în Ministerul Transporturilor, se arată că în raport de dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 nu se poate reține starea de incompatibilitate în condițiile în care pe perioada menționată nu a desfășurat nicio activitate de vreme ce raportul de serviciu cu Primăria Oradea a fost suspendat.
Cazul 3 de incompatibilitate a fost reținut greșit prin Raportul de evaluare, având în vedere dispozițiile legale incidente, care se referă la deținerea, în perioada 07 septembrie 2013 - 05 decembrie 2013 atât a funcției publice de director general adjunct în Ministerul Transporturilor cât și a funcției de director general în cadrul Institutului B. SA.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 228/CA/2014 - P.I. din 28 noiembrie 2014, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Agenția Națională de Integritate, fiind anulat Raportul de evaluare înregistrat sub nr. 19942/G/II din 9 mai 2014 întocmit de pârâtă.
A obligat Agenția Națională de Integritate la retragerea de pe website-ul propriu a comunicatului de presă din 9 mai 2014 intitulat "Comunicat-incompatibilitate - A., director general" disponibil la http: (...) și la publicarea pe website-ul propriu, în cadrul secțiunii "Hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată" a hotărârii pronunțată în prezenta cauză.
În motivarea sentinței, instanța a reținut, în esență, că reclamantul nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, în raport de cele trei situații expuse prin Raportul de Evaluare.
1. Astfel, cu privire la primul caz de incompatibilitate privind deținerea în perioada 9 mai 2012 - 6 iunie 2012, atât a funcției publice de director executiv - Direcția de management cu finanțare internațională în cadrul Primăriei municipiului Oradea, cât și a funcției de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, instanța a reținut că nu există nu există nicio prevedere legală care să prevadă faptul că suspendarea raportului de serviciu în cazul funcționarilor publici, și-ar produce efectele începând cu data la care actul administrativ prin care s-a constatat, respectiv s-a aprobat suspendarea raportului de serviciu, a fost înregistrat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
În mod eronat și făcând abstracție de înscrisurile ce i-au fost comunicate, respectiv Dispoziția Primarului municipiului Oradea nr. 978 din 15 mai 2012, Agenția Națională de Integritate a reținut că suspendarea raportului de serviciu al reclamantului s-a produs începând cu data de 6 iunie 2012 și nu începând cu data de 9 mai 2012, cum este prevăzut în cuprinsul Dispoziției.
Instanța a constat că suspendarea raportului de serviciu nu își produce efectele de la data înregistrării la Agenția Națională a Funcționarilor Publici a actului administrativ prin care s-a constatat, respectiv s-a aprobat suspendarea ci, diferențiat:
- în cazul suspendării de drept prevăzută de art. 94 alin (1) din Legea nr. 188/1999 se produce la data intervenim unuia dintre cazurile prevăzute de lit. a) - o);
- în cazul suspendării la inițiativa funcționarului public, prevăzută de art. 95 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 188/1999 la data solicitată de funcționarul public și aprobată de persoana care are competența numirii în funcția publică. În cazul de față, suspendarea raportului de serviciu al reclamantului s-a produs de drept și, drept consecință, aceasta și-a produs efectele de la data la care a intervenit cauza de suspendare de drept, respectiv data de 09 mai 2012 - data numirii în funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 84 alin. (1) lit. c) și art. 84 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, rezultă că există caz de incompatibilitate numai în condițiile în care cel care deține funcția de secretar de stat exercită/practică și o altă funcție publică, nu și în condițiile în care acesta "deține" scriptic o funcție publică suspendată, cu atât mai mult cu cât, raportat la situația din speță, o primărie nu are natura juridică a unei instituții publice, ci a unei autorități publice.
Referitor la cazul de incompatibilitate prin deținerea, în perioada 01 ianuarie 2013 - 01 ianuarie 2014, atât a funcției publice de Director executiv - Direcția de Management de finanțare internațională cât și a funcției de Director general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor, instanța a reținut că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici: "Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică. Persoana care a fost eliberată din funcția publică și se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici își păstrează calitatea de funcționar public"
Din analiza acestui text legal, reiese că funcționarul public deține această calitate de la data numirii într-o funcție publică până la data ieșirii din corpul funcționarilor publici (independent de suspendarea sau încetarea raportului de serviciu).
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici: "Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome."
Prin urmare, a deține o funcție publică semnifică a deține ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică. Astfel, în perioada în care funcționarul public deține o anumită funcție publică, acestuia îi revine o serie de atribuții și responsabilități, fapt ce presupune, printre altele, dreptul și obligația de exercitare a atribuțiilor, precum și obligația de a răspunde pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare a respectivelor atribuții.
În condițiile în care intervine suspendarea raportului de serviciu intervine, în mod corelativ suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține, fiind irațional a presupune că, pe perioada suspendării raportului de serviciu, funcționarul public deține, printre altele, dreptul și obligația de exercitare a atribuțiilor, precum și obligația de a răspunde pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzător respectivelor atribuții.
Prin urmare, desfășurarea uneia dintre activitățile enumerate la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, independent de funcția deținută, poate conduce la constatarea unui caz de incompatibilitate în condițiile art. 94 din Legea nr. 161/2003.
Față de situația expusă, s-a reținut faptul că în perioada 1 ianuarie 2013 - 1 ianuarie 2014, reclamantul nu a desfășurat activități în sensul art. 2 alin (3) din Legea nr. 188/1999, în calitate de director executiv la Direcția de Dezvoltare Durabilă din cadrul Primăriei Municipiului Oradea (ulterior, direcția și-a schimbat denumirea în Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională), având în vedere faptul că raportul de serviciu a fost suspendat.
Ca urmare, incidența cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 a fost reținut de Agenția Națională de Integritate în mod eronat.
A fost apreciată ca neîntemeiată susținerea pârâtei în sensul că, raportat la dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003, prin suspendare, nu se suspendă calitatea de funcționar public pe care respectiva persoană o deține, persoana făcând parte în continuare din Corpul Funcționarilor Publici, ci se suspendă îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin respectivului funcționar public din funcția publică precum și drepturile salariale pe care funcționarul public le deține conform respectivei funcții publice.
Instanța a constatat că reclamantul, în perioada în care a deținut funcția de director general adjunct la Ministerul Transporturilor, nu a deținut o altă funcție publică în cadrul Primăriei - Municipiului Oradea, raportul său de serviciu fiind suspendat, iar o funcție suspendată nu produce niciun efect juridic, nefiind susceptibilă a conferi titularului său vreo prerogativă, ci presupune doar dreptul titularului acesteia de a își recupera funcția deținută anterior intervenirii cazului de suspendare.
Mai mult, din probele de la dosar rezultă că suspendarea raportului de serviciu al reclamantului cu Primăria Municipiului Oradea s-a produs de drept, în temeiul prevederilor art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 și nu la cererea funcționarului public ( prevăzută de art. 95 din Legea nr. 188/1999), cum susține pârâta ANI, iar împrejurarea că reprezentanții primăriei nu au menționat corect temeiul de drept al acestei suspendări, în cuprinsul Dispoziției nr. 978 din 15 mai 2012, nu poate fi imputată reclamantului.
Contrar susținerilor instituției pârâte, s-a reținut că reclamantul nu a deținut niciun moment calitatea de director general pe toată perioada de la înființarea Institutului B. SA și până în prezent, în cadrul societății nu a fost numit niciun director general, nici în persoana reclamatului și nicio altă persoană.
Calitatea reclamantului de reprezentant al administratorului unic al Institutului B. SA (care este Agenția B., Cluj-Napoca) nu constituie un caz de incompatibilitate în lumina dispozițiilor art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
Din analiza înscrisurilor relevante în cauză, a rezultat faptul că reclamantul nu a deținut niciodată funcția de director general al Institutului B. SA, iar în perioada 3 octombrie 2013 -31 octombrie 2013 reclamantul a fost reprezentantul administratorului unic al Institutului B. SA. calitate care nu se confundă că cea de director general. Exercitarea în mod simultan a funcției de director general în cadrul Ministerului Transporturilor și a calității de reprezentant al administratorului unic al Institutului B. SA. nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate prin prisma atribuțiilor celor două calități pe care reclamantul le-a deținut.
Instanța a reținut, de asemenea, că la stabilirea cazului de incompatibilitate, pârâta ANI a avut în vedere adresa din 18 martie 2014 emisă de ONRC din care a reieșit faptul că persoana evaluată figurează în evidențe deținând funcția de director general în cadrul Institutului B. SA, dar la solicitarea reclamantului de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul respectivei adrese, prin adresa din 16 aprilie 2014, ONRC a confirmat că niciodată nu s-a înregistrat în Registrul Comerțului mențiunea că domnul A. ar avea calitatea de director general în cadrul Institutului B. SA, ci în cadrul ADR N-V, funcție care nu este de natură să genereze un caz de incompatibilitate.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, cu raportare la dispozițiile art. 22 din Legea nr. 176/2010 și ale celorlalte dispoziții legale menționate, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea formulată de reclamantul A. și a anulat Raportul de Evaluare înregistrat sub nr. 19942/G/II din 09 mai 2014 întocmit de Agenția Națională de Integritate.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva Sentinței civile nr. 228/CA din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Oradea, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate prin care a solicitat, în raport de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând pe fond, să se respingă acțiunea formulată de reclamantul A., având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. 19942/G/II din 09 mai 2014.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurenta arată că sentința este netemeinică și nelegală, reclamantul fiind în stare de incompatibilitate în raport de dispozițiile legale incidente în cauză.
În ceea ce privește incompatibilitățile reținute pentru perioada 09 mai 2012 - 06 iunie 2012 în care intimatul a deținut concomitent atât funcția publică de director executiv Direcția de management cu finanțare internațională în cadrul Primăriei municipiului Oradea, cât și a funcției de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, au fost aplicate corect dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. c) coroborat cu dispozițiile art. 84 alin. (2) precum și dispozițiile art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
Aplicabilitatea dispozițiilor legale este indiscutabilă, în condițiile în care intimatul a exercitat o funcție publică de conducere, iar categoria acestora este expres vizată de dispozițiile art. 34 alin. (2) și (3) din Legea nr. 188/1999.
Articolul 97 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, reținut de instanța de fond, nu reglementează o stare de incompatibilitate ci face referire la un drept a cărui exercitare se realizează conform prevederilor legale incidente, cu obligarea respectării regimului juridic al incompatibilităților.
Raportul de evaluare nu se referă la dreptul intimatului de a fi numit într-o funcție publică, ci la nerespectarea, la data numirii în calitate de demnitar public, a dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcțiilor publice.
În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 34 alin. (21) din Legea nr. 188/1999, deoarece funcția de director executiv al Direcției Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, este o funcție de conducere iar funcția de secretar de stat este o funcție de demnitar public.
Reținerea instanței în sensul că legea permite ca un funcționar public să cumuleze funcția publică deținută cu o funcție eligibilă sau de demnitar public, cu condiția suspendării funcției publice deținute, este total eronată, în raport de dispozițiile legale aplicabile.
Instanța a ignorat aplicabilitatea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, care condiționează ocuparea calității de demnitar public de către o persoană care ocupă o funcție publică de conducere, de încetare, în condițiile legii, a raportului de serviciu și nu de suspendare.
2. În ceea ce privește incompatibilitatea reținută pe perioada 01 ianuarie 2013 - 01 ianuarie 2014, se arată că intimatul a deținut concomitent atât funcția de conducere de director executiv Direcția Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea cât și funcția publică de director general adjunct la Ministerul Transporturilor, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
Prin suspendare, intimatul nu și-a pierdut calitatea de funcționar public, această calitate se pierde doar prin demisie, așa cum reiese din dispozițiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 188/1999.
Legiuitorul a prevăzut, la art. 91 din Legea nr. 188/1999, excepții de la regula instituită la art. 96 dar niciuna dintre excepțiile enumerate la art. 91 nu este aplicabilă situației în cauză, motivat de faptul că suspendarea reclamantului nu a fost de drept ci este o suspendare la cerere, prevăzută de art. 95 din Legea nr. 161/2003.
3. Incompatibilitatea reținută pentru perioada 07 octombrie 2013 - 05 decembrie 2013 vizează faptul că intimatul a deținut concomitent atât funcția publică de director general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor, cât și a funcției de director general în cadrul Institutului B. SA, societate comercială din sectorul public, context în care sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003, conform cărora "funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: în cadrul regiilor autonome, societăți comerciale și alte unități cu scop lucrativ din sectorul public".
Din informațiile primite de la Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Adresa nr. 98309/2014 rezultă faptul că intimatul figurează în evidența sa, ca deținând funcții/calități în cadrul SC Institutul B. SA, începând cu data de 07 octombrie 2013 până la 05 decembrie 2013.
Din informațiile emise de ONRC la solicitarea Agenției Naționale de Integritate, rezultă faptul că intimatul a deținut funcția de director general în cadrul SC Institutul Național B. SA în perioada 07 octombrie 2013 - 05 decembrie 2013 și ca urmare reținerea instanței în sensul că intimatul nu a deținut niciodată funcția menționată, este total greșită.
În concluzie, starea de incompatibilitate a fost stabilită corect prin Raportul de evaluare, astfel că se impune admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii promovată de reclamantul A.
Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, apreciind că recursul declarat nu se încadrează pe dispozițiile art. 488 C. proc. civ., iar pe fond, a solicitat respingerea recursului pentru același motiv dezvoltat prin cererea de chemare în judecată, motiv pentru care nu vor mai fi expuse în acest ciclu procesual.
Procedura de filtru
În procedura de filtru a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raport ce a fost comunicat părților.
Prin încheierea de ședință din data de 17 ianuarie 2017, instanța a admis, în principiu, recursul declarat de intimata-pârâtă și, făcând aplicarea dispozițiilor art. 493 pct. 7 C. proc. civ., a dispus citarea părților în ședință publică.
Atât recurenta cât și intimatul, au depus concluzii scrise și practică judiciară relevantă,
Hotărârea instanței de recurs
Analizând sentința recurată în limita criticilor formulate de recurentă, de materialul probator administrat în cauză, apărările și dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin Raportul de evaluare nr. 19942/G/II din 09 mai 2014 întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că intimatul-reclamant, în calitate de persoană evaluată, a încălcat regimul incompatibilităților deoarece:
1. În perioada 09 mai 2012 - 06 iunie 2012 a deținut concomitent funcția publică de director executiv Direcția Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea cât și funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, fiind aplicabile dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 84 alin. (2) și dispozițiile art. 94 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
2. În perioada 01 ianuarie 2013 - 01 ianuarie 2014 a deținut concomitent atât funcția publică de conducere de director executiv - Direcția Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea cât și funcția publică de director general adjunct la Ministerul Transporturilor, fiind aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
3. În perioada 07 octombrie 2013 - 05 decembrie 2013 a deținut concomitent atât funcția de director general adjunct la Ministerul Transporturilor cât și funcția de director general în cadrul Institutului B. SA, societate comercială din sectorul public, fiind aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
Cu privire la prima situație de incompatibilitate, se reține că intimatul-reclamant a deținut funcția de director executiv - Direcția Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea începând cu data de 21 august 2008, prin transfer în interes de serviciu de la Administrația Imobiliară Oradea.
Începând cu data de 09 mai 2012, intimatul a fost numit în funcția de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, dată la care a solicitat suspendarea raportului de serviciu, cerere aprobată prin Dispoziția nr. 978 din 15 mai 2012 emisă de Primarul municipiului Oradea.
Recurenta arată că pentru acest caz de incompatibilitate sunt aplicabile dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici iar aplicabilitatea dispozițiilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 în mod greșit a fost reținută de instanță.
Este de reținut că recurenta-pârâtă, prin Raportul de evaluare, a apreciat că intimatul se află în stare de incompatibilitate doar pentru perioada 9 mai 2012 - 6 iunie 2012 în raport de dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. c) coroborate cu art. 84 alin. (2) precum și dispozițiile art. 94 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
Aplicabilitatea dispozițiilor art. 34 alin .(2) și art. 34 alin. (21) din Legea nr. 188/1999 a fost analizată în raport de întreg contextul factual, descris pe larg în considerentele sentinței recurate, ținând cont, totodată, de apărările formulate.
Trebuie reținut că prin Raportul de evaluare, pentru primul caz de incompatibilitate, recurenta a apreciat că intimatul se afla în stare de incompatibilitate doar pentru perioada 9 mai 2012 - 6 iunie 2012, ținând cont de datele furnizate prin Adresa nr. 7047/2014 emisă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, apreciind că suspendarea a operat de la data când decizia de suspendare a fost înscrisă la instituția menționată.
Această concluzie este eronată în raport de probatoriul administrat, respectiv cererea de suspendare din funcția deținută la Primăria municipiului Oradea și Dispoziția Primarului nr. 978 din 15 mai 2012, înscrisurile înregistrate în virtutea atribuțiilor conferite de art. 22 lit. i) din Legea nr. 188/1999 la Agenția Națională a Funcționarilor Publici neavând caracter constitutiv ci doar de evidență a funcțiilor publice și a funcționarilor publici.
Este evident că suspendarea raportului de serviciu, în cazul de față, a apărut începând cu data de 9 mai 2012, ținând cont de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 188/1999 iar problema de drept care se impune a fi analizată vizează efectele suspendării în raport de dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. c) și art. 84 alin. (2) raportat la art. 94 alin. (1) și (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 (dispoziții legale reținute în Raportul de evaluare).
Potrivit art. 84 alin. (1) lit. c) - "Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director adjunct, membru în consiliul de administrație la societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice ".
Alin. 2 din art. 84 prevede că "funcția de secretar de stat, funcția de subsecretar și funcțiile asimilate acestora, sunt incompatibile cu exercitarea altei funcții publice de autoritate".
Este de observat că starea de incompatibilitate descrisă de art. 84 alin. (1) din actul normativ menționat, este condiționată de exercitarea unei alte funcții.
În cauza de față, în condițiile în care suspendarea din funcția de director executiv - Direcția Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea a operat la data de 9 mai 2012, nu poate fi reținută starea de incompatibilitate prevăzută de art. 84 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, deoarece intimatul nu a exercitat alte funcții de autoritate așa cum prevăd dispozițiile alin. (2) din același articol.
A exercita presupune, conform DEX al Limbii Române, a practica, a îndeplini o profesie, etc., iar deținerea unei calități a cărei exercitare a fost suspendată nu poate duce la reținerea stării de incompatibilitate prevăzută de art. 84 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, considerentele expuse de prima instanță fiind corecte și însușite în tot de instanța de recurs.
Este adevărat că dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 prevede că "Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică numai după încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu", dar la art. 34 alin. (21) se prevede și o excepție în sensul că "prin excepție de la alin. (2), funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcție de demnitate publică în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică centrală în care își desfășoară activitatea, precum și în cadrul autorităților sau instituțiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceștia".
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici reglementează: potrivit art. 1 - raporturile juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin autoritățile administrativ autonome ori prin autoritățile și instituțiile publice centrale și locale.
La art. 6 lit. e) din același act normativ, se arată că prevederile legii nu se aplică "persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică".
Analizând dispozițiile art. 34 alin. (2), 34 alin. (21), art. 6 lit. i) din Legea nr. 188/1999, raportat la art. 97 din Legea nr. 161/2003, instanța de recurs împărtășește punctul de vedere exprimat de prima instanță în raport de starea factuală reținută ce rezultă din probatoriul administrat, instanța de fond apreciind în mod corect că intimatul-reclamant nu s-a aflat în starea de incompatibilitate reținută în sarcina sa prin Raportul de evaluare în perioada 9 mai 2012 - 6 iunie 2012, ținând cont și de dispozițiile art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003, conform căreia raportul de serviciu al funcționarului public se suspendă până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.
Raportul de serviciu al intimatului a încetat la data de 01 ianuarie 2014 iar recurenta-pârâtă a apreciat că intimatul se afla în stare de incompatibilitate doar pentru perioada 9 mai 2012 - 6 iunie 2012 iar în măsura în care aprecia incidența dispozițiilor legale invocate în recurs ar fi trebuit să constate, în raport de considerentele expuse, starea de incompatibilitate pentru toată perioada până la încetarea raportului, ceea ce rezultă că raționamentul expus de prima instanță a fost același, cu deosebire doar în ceea ce privește efectele dispozițiilor art. 84 alin. (1) lit. c) și art. 84 alin. (2) din Legea nr. 161/2003
Cu privire la a doua stare de incompatibilitate ce vizează perioada 1 ianuarie 2013 - 1 ianuarie 2014, prin Raportul de evaluare s-a reținut că, în perioada menționată, intimatul-reclamant a deținut concomitent atât funcția publică de conducere de director executiv în cadrul Direcției Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea cât și funcția publică de director general adjunct al Ministerului Transporturilor, fiind aplicabile dispozițiile art. 94 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
În analiza stării de incompatibilitate menționată trebuie avut în vedere că raportul de serviciu al intimatului cu Primăria municipiului Oradea a fost suspendat începând cu data de 5 mai 2012, conform Dispoziției Primarului nr. 978 din 15 mai 2012, suspendare prelungită anterior prin Dispoziția nr. 3181 din 07 decembrie 2012, Dispoziția nr. 08 din 23 ianuarie 2013, Dispoziția nr. 851/2013 și Dispoziția nr. 2147/septembrie iar prin Decizia nr. 1 din 6 ianuarie 2014, raportul de serviciu a încetat prin acordul părților, începând cu data de 01 ianuarie 2014.
Prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46 din 28 decembrie 2012, intimatul a fost numit director general adjunct la Direcția Generală Relații Financiare Externe, în cadrul Ministerului Transporturilor iar ulterior, având în vedere promovarea concursului organizat, a fost numit definitiv prin Ordinul nr. 865 din 11 iunie 2013.
În condițiile în care raportul de serviciu cu Primăria municipiului Oradea a fost suspendat prin Ordinul nr. 978 din 15 mai 2012, suspendarea prelungită ulterior prin Dispozițiile enumerate mai sus, în mod corect, în raport de dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. a), art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 și art. 6 lit. i) din același act normativ, a constatat instanța că pe perioada suspendării funcționarul public nu a desfășurat activități specifice funcției suspendate, respectiv de Director executiv la Direcția Management Proiecte de Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea.
Nu trebuie omise nici dispozițiile Capitolului X din Legea nr. 188/1999 ce reglementează modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu, care la art. 94 alin. (1) lit. a) stabilesc că "raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public a) este numit sau ales într-o funcție de autoritate publică, pentru perioada respectivă". Este evident că suspendarea raporturilor de serviciu a operat de drept în temeiul art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999, raționamentul incidenței dispozițiilor art. 34 din același act normativ fiind expus la primul caz de incompatibilitate.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a legilor incidente aplicabile, în scopul justei lor aplicări, scopul interpretării legii fiind de încadrare a diferitelor situații din circuitul civil în ipoteza normei de drept civil.
Ultimul caz de incompatibilitate vizează perioada 7 octombrie 2013 - 5 decembrie 2013, perioadă în care intimatul a deținut, conform Raportului de evaluare, funcția de director general adjunct în Ministerul Transporturilor cât și funcția de director general în cadrul Institutului B. SA, incompatibilitate stabilită în raport de dispozițiile art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003 care stabilește că "Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități remunerate sau neremunerate - c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori alte unități cu scop lucrativ din sectorul public".
Singura critică formulată de recurentă cu privire la reținerile instanței în raport de incompatibilitatea descrisă a vizat informațiile primite de la ONRC prin adresa din 18 martie 2014, dar aceeași instituție, prin adresa din 16 aprilie 2014 a confirmat faptul că intimatul a deținut calitatea de director general în cadrul ADRNV și nu în cadrul Institutului B. SA, considerentele expuse de prima instanță în analiza cazului de incompatibilitate fiind corecte.
O eroare materială cu privire la înregistrările efectuate la ORCTB, eroare comunicată prin adresa din 16 aprilie 2014 nu poate duce la reținerea stării de incompatibilitate stabilită prin raportare la Adresa nr. 98309/2014, considerentele expuse pe larg de prima instanță și cu privire la acest caz de incompatibilitate, fiind corecte.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 228/CA/2014 - P.I. din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat și va obliga recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate la plata către intimatul-reclamant A. a sumei de 4118 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței nr. 228/CA/2014 - P.I. din 28 noiembrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate la plata către intimatul-reclamant A. a sumei de 4118 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2017.
Procesat de GGC - NN