Decizia nr. 2016/2017
Asupra recursului de față;
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecății
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/33/2014, reclamanta Societatea A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:
(i) anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 290487 din 12 august 2013, precum și a Deciziei de respingere a contestației, din 18.11.2014, ca nelegale și netemeinice;
(ii) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 392 din 29 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a dispus:
- admiterea acțiunii formulate de reclamanta Societatea A. SRL;
- anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 290487 din 12 august 2013 pentru suma de 230.000 lei și anularea deciziei de respingere din 18.11.2014;
- obligarea pârâtului la plata sumei de 2.780 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 392 din 20 septembrie 2014 a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., au fost învederate instanței următoarele aspecte:
În mod greșit instanța de fond a apreciat că se impune anularea celor două acte administrative contestate întrucât:
- valoarea estimată a contractului de achiziție publică nr. 1205 din 30 aprilie 2010 încheiat cu SC B. SRL nu a fost menționată în niciun document prezentat potențialilor ofertanți, contrar dispozițiilor capitolului 3 „Etapele procedurii de achiziție” din cadrul Anexei V - Norme interne de achiziții la contractul de finanțare nr. 232 din 18 iunie 2009;
- în anunțul de intenție publicat în ziarul „C.” din data de 28.04.2010 nu se precizează care este data limită pentru depunerea ofertelor, contrar dispozițiilor capitolului 3.2 „Elaborarea documentației de atribuire” și capitolului 3.3 „Anunțul de intenție/invitația de participare” din cadrul Anexei V - Norme interne de achiziții la contractul de finanțare nr. 232 din 18 iunie 2009;
- invitațiile de participare au fost transmise către D. LTD, B. SRL, E. SRL, cu doar două zile înainte de data limită de depunere a ofertelor, respectiv data de 30.04.2010 conform Fișei de date a achiziției, contrar dispozițiilor capitolului 3.3 „Anunțul de intenție/invitația de participare” din cadrul Anexei V - Norme interne de achiziții la contractul de finanțare nr. 232 din 18 iunie 2009;
- oferta de preț a operatorului economic declarat câștigător este diferită, respectiv prețul de 529.214,00 euro, față de prețul de 258.879,00 euro din contractul de achiziție publică nr. 1205 din 30 aprilie 2010, fără să existe înscrisuri din care să rezulte modul în care s-a ajuns la modificarea prețului de achiziție a produsului față de oferta valabilă pe durata specificată în documentația de atribuire și prețul de adjudecare.
În acest context, în baza Raportului Autorității de Certificare și Plată nr. 280450 din 17 ianuarie 2013, a Suspiciunii de neregulă nr. 283522 din 05 aprilie 2013 emisă de Autoritatea de Management POS CCE, luând în considerare dispozițiile Notei COCOF nr. 07/0037/03 „Orientări privind stabilirea corecțiilor financiare”, raportat la Anexa la O.U.G.nr. 66/2011 pct. 2 subpct. 2.1, pentru atribuirea contractului fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive, a fost emis proiectul de Notă de constatare nr. 290487 din 12 august 2013 a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.
Actele administrative au fost motivate, atât în fapt, cât și în drept, pe deplin și în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, astfel încât motivele pe care instanța de fond și-a bazat hotărârea nr. 392 din 29 septembrie 2014 se dovedesc a fi neconcludente, în condițiile în care aceasta a reținut fidel doar susținerile intimatei-reclamante, fără a detalia și demonstra relevanța acestor motive.
În concluzie, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată, reținând ca legală și temeinică aplicarea rezilierii contractului de finanțare în prezenta cauză.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Societatea A. SRL a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului ca nefondat ca urmare a neîncadrării niciunuia din motivele care îl susțin în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8, invocate de recurent, și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
1. Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., conform căruia casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta „nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei”.
Nelegalitatea hotărârii primei instanțe sub acest aspect nu va fi reținută, având în vedere că, pe de o parte, recurentul s-a limitat la invocarea textului art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., fără a prezenta vreun argument care să contureze incidența ipotezelor vizate de acesta, iar, pe de altă parte, faptul că motivarea realizată de prima instanță, deși dintr-o manieră sintetică, nu conține elemente contradictorii ori străine de natura cauzei.
2. Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta „a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”.
Sub acest aspect, Înalta Curte constată că susținerile recurentului sunt întemeiate, întrucât în mod legal s-a reținut în sarcina intimatei, prin actele administrative contestate, existența unei nereguli în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G.nr. 66/2011.
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că, pentru a fi în prezența unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.
În dezacord cu cele constatate de prima instanță, Înalta Curte reține, din analiza documentației care a stat la baza emiterii actelor administrative contestate, existența unor abateri de la legalitate în procedura de achiziție publică finalizată prin încheierea contractului nr. 1205 din 30 aprilie 2010 cu B. SRL.
Astfel, valoarea estimată a contractului nu a fost menționată în niciun document adus la cunoștința potențialor ofertanți (anunțul de intenție, documentația de atribuire, invitația de participare), contrar prevederilor cap. 3 din Anexa V la contractul de finanțare nr. 232 din 18 iunie 2009 potrivit cărora, „Documentele de atribuire reprezintă acele documente care conțin cerințe formale, tehnice și financiare, (...) pe baza cărora un potențial ofertant își va elabora oferta”.
Valoarea estimată a achiziției este un element esențial al contractului, iar nerespectarea de către autoritatea contractantă a obligațiilor de a aduce la cunoștința potențialor ofertanți informațiile referitoare la aplicarea procedurii de atribuire este de natură să conducă la încălcarea principiului transparenței prevăzut de art. 2 alin. (2) din O.U.G.nr. 34/2006.
Prin urmare, în mod nelegal prima instanță a apreciat că „în raport de criteriile legale de determinare enunțate de textele art. 29 și urm. din O.U.G.nr. 34/2006 se poate conchide că în raport de procedura derulată, condițiile și limitele impuse de contractul de finanțare, nu mai era necesară menționarea valorii, putând fi determinată de ofertanți”.
O altă abatere de la legalitate a vizat lipsa informațiilor referitoare la data limită de depunere a ofertelor din anunțul de intenție, împrejurare necontestată de intimata-reclamantă.
În acest sens, la cap. 3.2 din Anexa V la contractul de finanțare se menționează că „(...) Documentația de atribuire va cuprinde cel puțin următoarele elemente (...) instrucțiuni privind datele limită care trebuie respectate pentru depunerea ofertelor”.
De asemenea, la cap. 3.3 - Anunțul de intenție/invitația de participare se precizează „Termenul limită pentru depunerea ofertelor menționat în anunțul de intenție (...)”.
Omisiunea de a menționa în anunțul de intenție data limită pentru depunerea ofertelor constituie o încălcare a principiilor transparenței, nediscriminării și al tratamentului egal prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G.nr. 34/2006, susținerile recurentului în acest sens fiind întemeiate.
Referitor la termenul limită pentru depunerea ofertelor, abaterea reținută în sarcina intimatei-reclamante a vizat nerespectarea prevederilor cap. 3.3 din Anexa V la contractul de finanțare nr. 232 din 18 iunie 2009 conform cărora „termenul limită pentru depunerea ofertelor, menționat în anunțul de intenție și invitația de participare va fi stabilit astfel încât să permită întocmirea de oferte fundamentate tehnic și financiar”.
Astfel, invitația de participare a fost transmisă în data de 28.04.2010, cu doar două zile înainte de data limită de depunere a ofertelor - 30.04.2010, conform Fișei de date a achiziției.
Procedându-se în această modalitate, au fost încălcate principiile nediscriminării și tratamentului egal, precum și cel al transparenței, critica recurentului în acest sens fiind întemeiată.
O altă abatere reținută în procedura de achiziție publică a vizat existența unei diferențe între prețul echipamentelor ofertate de B. SRL, operatorul declarat câștigător (529.241,00 euro) și cel din contractul semnat după încheierea procesului de evaluare a ofertelor (528.879,35 euro), fără a fi justificată modalitatea în care s-a ajuns la modificarea prețului de achiziție, față de oferta valabilă în perioada specificată în documentația de atribuire și prețul de adjudecare.
Împrejurarea că prețul la care a fost încheiat contractul a fost mai mic decât cel din oferta câștigătoare (aspect apreciat de prima instanță ca fiind unul benefic și nicidecum criticabil) nu este de natură să conducă la inexistența unei abateri de la legalitate, atâta timp cât prețul achiziției nu a fost cel rezultat în urma desfășurării legale a procedurii, cu respectarea principiilor liberei concurențe și al egalității de tratament între ofertanți.
În concluzie pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaționa Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” împotriva sentinței civile nr. 392 din 20 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și, rejudecând cauza, respinge acțiunea formulată de reclamanta Societatea A. SRL, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2017.