Cameră preliminară. Măsuri preventive. Nulităţi absolute
C. proc. pen., art. 281 alin. (1) lit. a) şi c)
Admiterea în principiu a cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauţiune de către judecătorul de cameră preliminară, în camera de consiliu - cerere formulată ulterior finalizării procedurii de cameră preliminară în sensul începerii judecăţii, prin pronunţarea încheierii definitive de respingere a contestaţiei reglementate în art. 347 C. proc. pen. - determină incidenţa dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen. referitoare la nulităţile absolute generate de încălcarea dispoziţiilor privind compunerea completului de judecată şi a dispoziţiilor privind publicitatea şedinţei de judecată.
I.C.C.J., Secţia penală, judecător de cameră preliminară, încheierea nr. 1081 din 17 noiembrie 2017
[ … ]
Prin încheierea din 9 noiembrie 2017, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Timişoara a dispus:
„În temeiul art. 242 alin. (10) C. proc. pen., admite în principiu cererea inculpatului A., având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar pe cauţiune.
În baza art. 217 alin. (2) C. proc. pen., stabileşte valoarea cauţiunii la suma de 50.000 lei.
Acordă inculpatului termen de 5 zile pentru depunerea cauţiunii, termen care curge de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.”
[ … ]
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a contestaţiei de către parchet (…).
Judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată în cauză incidenţa dispoziţiilor legale de aplicabilitate prealabilă, imediată, necondiţionată de producerea vreunei vătămări şi obligatorie de la art. 281 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen., ce fac de prisos orice alte abordări juridice de fond specifice speţei.
Astfel, tratarea juridică a speţei s-a concretizat de către un judecător de cameră preliminară legal învestit de la nivelul instanţei judecătoreşti competente, Curtea de Apel Timişoara. O astfel de menţiune este specificată expres, în mod repetat, fiind acompaniată de mersul procesual specific derulării unei cauze într-o asemenea funcţie judiciară distinctă prevăzută în art. 3 C. proc. pen., respectiv în şedinţa „din camera de consiliu”, cu pronunţarea hotărârii tot în acelaşi cadru (…).
O astfel de împrejurare nu poate fi catalogată ca fiind o simplă „eroare materială”, în contextul în care menţiunile anterioare sunt exprese, neechivoce, nefiind însoţite de vreo dezbatere, de o punere în discuţie, la momentul derulării şedinţei, a vreunor chestiuni juridice detaliate, de nuanţă, specifice în materie.
În contextul dat, din oficiu de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadrul juridic permiţând potrivit art. 281 alin. (3) C. proc. pen., s-a pus în discuţie incidenţa dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen.
Aplicabilitatea situaţiilor de nulitate absolută menţionate derivă din împrejurarea esenţială că, la momentul formulării cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune supusă dezbaterii, în conformitate cu dispoziţiile art. 216, art. 217 C. proc. pen., de către inculpat, funcţia de cameră preliminară fusese finalizată, dosarul penal părăsind această etapă procesuală.
În acest sens este încheierea nr. 1020 din 6 noiembrie 2017 a judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-au respins contestaţiile formulate de inculpaţi împotriva încheierii din 12 septembrie 2017 a Curţii de Apel Timişoara, prin care fuseseră respinse cererile şi excepţiile formulate în cauză privind legalitatea actului de sesizare a instanţei, a probelor administrate şi a actelor de urmărire penală. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în prealabil inclusiv cu privire la contestaţia inculpatului de luare a măsurii arestului preventiv, în cameră preliminară, hotărâre ce a rămas definitivă tot la data de 6 noiembrie 2017.
Or, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, în conformitate cu dispoziţiile art. 216, art. 217 C. proc. pen., formulată de către inculpat, a fost iniţiată la o dată ulterioară, respectiv la data 8 noiembrie 2017 (menţionată pe cerere de către inculpat, data faxului de înregistrare de către avocat, iar apoi, data de înregistrare a cererii la instanţă), încheierea atacată în prezent fiind pronunţată la 9 noiembrie.
[ … ]
În contextul dat, incidenţa dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen. vizând cazurile de nulitate absolută aferente se impune cu necesitate, aspect juridic ce atrage soluţia procesuală a admiterii contestaţiei parchetului, organ judiciar ce se preocupă de asigurarea legalităţii în cauzele penale, desfiinţarea în integralitate a hotărârii atacate şi trimiterea pricinii spre rejudecare, organul judiciar independent abilitat urmând a se conforma prezentei hotărâri şi va proceda în consecinţă, respectiv într-un cadru procesual adecvat, legal, va instrumenta cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şi se va pronunţa pe fondul acesteia.
[ … ]
Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara împotriva încheierii penale din 9 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală.
Desfiinţează în integralitatea sa încheierea penală din 9 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală.
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara.