Decizia nr. 951/2017
Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 161/F din 04 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost admisă cererea autorității judiciare franceze și dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 03 octombrie 2017 de Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon, în Dosarul de referință nr. x, pe numele persoanei solicitate A.
În baza art. 12 din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene și art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 300/2013 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, cu începere de la data de 04 octombrie 2017 și până la data de 02 noiembrie 2017 inclusiv, și predarea acesteia către autoritățile judiciare franceze.
În baza art. 230 C. proc. pen., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.
Totodată, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de persoana solicitată de luare a măsurii controlului judiciar.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Galați a avut în vedere că, prin adresa din data de 03 octombrie 2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 03 octombrie 2017 pe numele persoanei solicitate A. și arestarea acesteia în vederea predării către autoritățile judiciare franceze.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că, la data de 03 octombrie 2017 autoritățile judiciare franceze, respectiv Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon, au emis pe numele persoanei solicitată A. mandatul european de arestare în Dosarul având nr. de referință x și că mandatul european de arestare a avut la bază mandatul de arestare din 03 octombrie 2017 emis de către B., Judecător de Instrucție, Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon - Franța.
S-a reținut că persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- participare la o asociere de răufăcători în vederea pregătirii unei crime în Genay, prevăzute de art. 450-1 Al .1, Al. 2 C. pen. francez și reprimate prin art. 450-1 Al. 2, 450-3, 450-5 C. pen. francez;
- spălare agravată: facilitarea în bandă organizată a justificării mincinoase a originii bunurilor sau veniturilor autorului unui delict, prevăzute de art. 324-2, 2, art. 324-1, AL 1, 132-71 C. pen. francez și reprimate prin art. 324-2, Al. 1, 324-3, 324-7, 324-8 C. pen. francez;
- tăinuire în bandă organizată de bunuri provenind dintr-un delict, prevăzute de art. 321-1,A1. 1, A1.2, art. 321- 2, 2, art. 132 - 71 C. pen. francez și reprimate prin art. 321 - 2, A1. 1, art. 321-3, art. 321 - 9, art. 321- 11 C. pen. francez.
În cauză, s-a reținut următoarea situație de fapt:
1. Pe data de 07 august 2016, s-a comis un furt prin efracție în dauna bijuteriei, când au fost sustrase 290 de ceasuri în valoare de 140.000 euro.
Cercetările efectuate la fața locului au condus la identificarea unui clește de pe care au fost prelevate probe biologice și a rezultat că ADN-ul aparține numitului C.. Acest ADN a fost semnalat în cazul altor 5 furturi comise în butiq-uri de marcă de bijuterie, optică și îmbrăcăminte, cum ar fi comiterea furtului la data de 23 iunie 2015, în dauna magazinului x din Limonest, când s-au sustras 450 de perechi de ochelari de soare.
2. Pe data de 25 iunie 2015, numita D. a fost verificată pe autostrada dintre orașele Torino și Milano, iar în portbagajul autovehiculului au fost descoperite sacoșe cu ochelari provenind de la magazinul x din Limonest, dar și din magazinul x din Givors.
3. De asemenea, pe data de 21 octombrie 2015, numitul C. a fost controlat la Vama de la Lyon, iar în portbagajul autoturismului său au fost găsite două sacoșe cu 248 de ceasuri, provenite dintr-un furt comis la L'isle D'abeau.
4. Din cercetările efectuate, s-a stabilit că C. se afla în apropierea locului unde s-au petrecut faptele de mai sus și că ținea în mod frecvent legătura telefonică cu numitul E.; un ADN parțial, corespunzător persoanei cercetate, a fost prelevat la fața locului unde a avut loc furtul prin efracție în dauna magazinului x din Neufchateau, cum de altfel, același ADN a fost prelevat și din magazinul de haine, situat pe raza localității ST Priest.
5. Pe data de 28 noiembrie 2016, un alt furt prin efracție a fost săvârșit în dauna magazinului x, din localitatea Creches Sur Saone, modul de operare a fost identic cu acela derulat la comiterea furtului din Ecole Valentin.
De menționat este faptul că, într-o parcare aflată pe autostrada Charnay Les Macon au fost identificate două autoturisme, aparținând numitului E. și altul, aparținând numitului C.
Cercetările efectuate în cauză, respectiv verificarea ADN-ului prelevat la bijuteria de x, a pus în evidență existența unei urme de ADN neidentificate, evidențiate și în alte patru locuri unde s-au comis furturi prin efracție, fără a fi identificat autorul/autorii, însă trei urme de ADN au fost identificate ca fiind ale numitului C.
Pe data de 16 decembrie 2016, numitul E. a fost controlat la Posturile de Frontieră de pe traseul România-Germania, stabilindu-se că acesta se afla în compania lui Mihai Ștefan Marian, iar pe data de 19 decembrie 2016 în compania lui C.
Din ansamblul probator administrat în cauză, rezultă că numitul C. a fost implicat în 13 infracțiuni dintre cele descrise mai sus. Ancheta penală a permis identificarea unei grupări de infractori care acționau prin același mod operator, în magazine de bijuterii, de optică sau de modă, situate în apropierea căilor de acces la drumuri naționale sau autostrăzi, iar bunurile sustrase erau trimise în diverse state din Europa; prejudiciul total a fost estimat la 574.413 euro.
De asemenea, s-a stabilit că numitul C. face parte din acest grup infracțional, condus de cumnatul său, F.
În cercul de suspecți cercetați în dosarul penal au fost administrate probe din care rezultă că există și tăinuitori ai acestor infracțiuni, printre care J. și I., care s-au ocupat de vânzarea obiectelor furate, iar banii obținuți în mod ilicit au fost „spălați" prin cumpărarea de autovehicule de lux din Germania, de către numitul C.
6. Alte două fapte de furt au fost comise pe data de 12 septembrie 2017 și 13 septembrie 2017, la Ecole Valentin și Jeuxey, unde numiții E., G. și H. au fost identificați în flagrant la momentul tentativei de furt.
Investigațiile efectuate și mai ales ascultările telefonice au permis să se stabilească că Veronica Popa ar fi fost prietena lui E. și că ar fi avut rolul de tăinuitor de bunuri furate.
Curtea de Apel Galați a constatat că faptele săvârșite sunt din cele ce dau naștere la predare, potrivit art. 96 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
De asemenea, verificând mandatul european de arestare, prima instanță a constatat că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată, în sensul că mandatul european de arestare a fost emis de o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon - Franța, precum și condițiile de conținut și formă prevăzute de art. 86 din aceeași lege.
S-a menționat că din actele dosarului rezultă că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, motive expres și limitativ prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, astfel încât cererea formulată de autoritățile judiciare franceze, de punere în executare a mandatului european de arestare, a fost apreciată ca fiind pe deplin justificată.
S-a mai arătat că, prezentă în instanță, persoana solicitată A. a precizat că nu este de acord cu predarea sa autorităților judiciare franceze, însă, s-a apreciat că motivul de refuz al executării invocat de persoana solicitată, respectiv cel menționat de art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004, nu poate duce la respingerea sesizării Parchetului, întrucât faptele reținute în sarcina acesteia sunt comise în parte pe teritoriul României, iar ancheta judiciară are un caracter complex care impune și prezența persoanei solicitate în fața autorităților judiciare franceze în regim de urgență.
Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-Cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAJ din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002."
Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.
Față de natura infracțiunilor menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, având în vedere durata pedepsei privative de libertate care se poate aplica, Curtea de Apel Galați a apreciat că punerea în executare a mandatului european de arestare cu consecința arestării și predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare franceze este pe deplin justificată, iar măsura arestării preventive provizorii a persoanei solicitate se impune pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L/190/1 din 18 iulie 2002, apreciindu-se totodată nefondată cererea de luare a măsurii controlului judiciar.
Prin urmare, s-a constatat că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în sensul că faptele sunt prevăzute ca infracțiuni și de legea penală română, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. (închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi), „tăinuire” prev. de art. 270 alin. (1) C. pen. (închisoare de la 1 la 5 ani sau amenda) „spălarea banilor” prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (închisoare de la 3 la 10 ani), precum și că nu există în cauză niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare dintre cele prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2014.
Întrucât persoana solicitată a declarat că nu este de acord cu predarea sa, instanța a procedat la audierea acesteia, după ce i-au fost aduse la cunoștință drepturile.
În consecință, reținându-se îndeplinirea condițiilor de fond și de formă ale mandatului european de arestare emis de autoritățile franceze pe numele persoanei solicitate A. și că nu este incident niciunul dintre motivele de refuz al executării, instanța de fond a admis cererea autorităților judiciare franceze și a dispus punerea în executare a mandatului de arestare emis pe numele persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 04 octombrie 2017 și până la data de 02 noiembrie 2017, inclusiv, precum și predarea acesteia către autoritățile judiciare franceze.
Împotriva acestei sentințe penale, persoana solicitată A. a formulat contestație, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 09 octombrie 2017, când s-a stabilit termen pentru soluționare la data de 13 octombrie 2017, dezbaterile în cauză și susținerile orale ale apărării contestatoarei și ale Parchetului fiind redate pe larg în practicaua prezentei decizii.
Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că aceasta este fondată în considerarea următoarelor argumente:
În procedura de executare de către autoritățile române a unui mandat european de arestare, reglementată în cap. III al Legii nr. 302/2004, modificată, instanța competentă, sesizată potrivit art. 102 din același act normativ, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în vederea arestării și predării persoanei solicitate.
Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, având denumirea marginală definiția mandatului european de arestare, la alin. (1) se prevede că, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea, de către un alt stat membru, a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Alin. (2) prevede că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. Legea nr. 190/1 din 18 iulie 2002”.
De asemenea, art. 86 din Legea nr. 302/2004, modificată și completată prin Legea nr. 300/2013, reglementează conținutul și forma mandatului european de arestare, iar art. 103 din Legea nr. 302/2004, prevede procedura de executare a mandatului european de arestare.
În ceea ce privește motivele pentru care autoritatea judiciară română de executare refuză sau poate refuza executarea mandatului european de arestare, se constată că acestea sunt enumerate în cuprinsul dispozițiilor art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, astfel că, în cazurile reglementate la alin. (1) autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar în cazurile enumerate la alin. (2), autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare.
În cauză, în procedura prevăzută de art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată, Curtea de Apel Galați a fost sesizată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați în vederea arestării și predării persoanei solicitate A., urmare a emiterii pe numele acesteia, la data de 03 octombrie 2017, a unui mandat european de arestare de către autoritățile judiciare franceze, în vederea efectuării urmăririi penale față de cetățeanul român A. în Dosarul penal nr. x, pentru săvârșirea a 30 de infracțiuni.
În cuprinsul mandatului european de arestare emis la data de 03 octombrie 2017 de Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon pe numele persoanei solicitate A. se menționează că infracțiunile pentru care sunt efectuate cercetări penale de către autoritățile judiciare franceze sunt : participare la o asociere de răufăcători în vederea pregătirii unei crime, prevăzute de art. 450-1 Al. 1, Al. 2 C. pen. francez și reprimate prin art. 450-1 Al. 2, 450-3, 450-5 C. pen. francez; spălare agravată - facilitarea în bandă organizată a justificării mincinoase a originii bunurilor sau veniturilor autorului unui delict, prevăzute de art. 324-2, 2, art. 324-1, AL 1, 132-71 C. pen. francez și reprimate prin art. 324-2, Al. 1, 324-3, 324-7, 324-8 C. pen. francez; tăinuire în bandă organizată de bunuri provenind dintr-un delict, prevăzute de art. 321-1,A1. 1, A1.2, art. 321 - 2, 2, art. 132 - 71 C. pen. francez și reprimate prin art. 321 - 2, A1. 1, art. 321-3, art. 321 - 9, art. 321 - 11 C. pen. francez.
De asemenea, se menționează că pedeapsa maximă prevăzută de legislația statului emitent pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare.
În ceea ce privește datele și intervalul în care au fost comise faptele pentru care se fac cercetări, precum și descrierea infracțiunilor, sunt de asemenea prezentate în cuprinsul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară competentă, Curtea de Apel din Besanҫon, Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon - Franța.
Rezultă, așadar, că autoritățile judiciare străine au făcut o expunere a faptelor pentru care se solicită punerea în executare a mandatului european de arestare, indicându-se data și locul săvârșirii acestora, calificarea juridică, precum și dispozițiile legale aplicabile.
Înalta Curte observă că prin hotărârea atacată s-a admis cererea autorităților judiciare franceze și s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare ce face obiectul prezentei cauze, cu consecința arestării și predării persoanei solicitate Popan Veronica către autoritățile judiciare franceze, reținând, în esență, că sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale mandatului european de arestare, prev. de art. 86 din Legea nr. 302/2004, că nu există în cauză niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, avându-se în vedere și natura infracțiunilor menționate în mandat, precum și durata pedepsei privative de libertate care poate fi pronunțată pentru infracțiunile comise.
Prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză și analizând conținutul mandatatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., Înalta Curte, similar primei instanțe, constată că mandatul european de arestare din prezenta cauză conține informațiile prevăzute de alin. (1) al art. 86, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 88 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, ce se referă la procedura de emitere a mandatului european de arestare.
Însă, Înalta Curte constată că este aplicabil în speță motivul opțional de refuz prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. e din Legea nr. 302/2004 - e) când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României.
Deși incidența acestui motiv nu obligă instanța română să refuze predarea, în raport cu situația persoanei solicitate I., circumstanțele cauzei și participația, aparent mai redusă, a persoanei solicitate, totuși, acest motiv facultativ impune analiza oportunității executării mandatului european de arestare în raport cu scopul mandatului, respectiv buna desfășurarea a cercetărilor, care, în opinia instanței de control judiciar, poate fi atins și fără predarea persoanei în cauză statului solicitant.
Astfel, se are în vedere cu precădere participației persoanei solicitate așa cum a fost reținută în cuprinsul mandatului european de arestare care poate conduce la concluzia că activitatea infracțională imputată acesteia este una redusă, în plus, fiind de necontestat faptul că activitatea ei s-a desfășurat pe teritoriul României.
În concret, se reține că, în cuprinsul mandatului european de arestare din 03 octombrie 2017, se precizează că „Investigațiile efectuate și mai ales ascultările telefonice au permis să se stabilească că Veronica Popa ar fi fost prietena lui E. și că ar fi avut rolul de tăinuitor de bunuri furate.”
Prin urmare, în cauză, s-a reținut că în cercul de suspecți cercetați în dosarul penal de către autoritățile judiciare franceze, din probele administrate, a rezultat că există și tăinuitori ai infracțiunilor pentru care se efectuează urmărirea penală, printre care J. și I., care s-au ocupat de vânzarea obiectelor furate.
De altfel, persoana solicitată a fost deja ascultată în acest sens în cadrul unei comisii rogatorii dispuse de autoritățile judiciare franceze și a răspuns întrebărilor adresate de organele de urmărire penală, efectuarea acestei audieri fiind confirmată de reprezentantul Parchetului cu prilejul dezbaterilor la instanța de fond, element necontestat în cauză.
Or, în aceste condiții, având în vedere contribuția redusă a persoanei solicitate, activitatea sa fiind desfășurată pe teritoriul României, Înalta Curte concluzionează că față de persoana solicitată A. cercetarea penală în cauză se poate efectua în bune condiții și fără punerea efectivă în executare a mandatului european de arestare, apreciind că nu se impune predarea acesteia autorităților străine emitente a mandatatului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 161/F din 04 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Va desființa sentința penală atacată și rejudecând, în temeiul art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 302/2004, va respinge sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 03 octombrie 2017 de Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon, în Dosarul de referință nr. x, pe numele persoanei solicitate A.
Prin urmare, va revoca măsura arestării în vederea predării, dispusă prin sentința penală contestată, față de persoana solicitată A. și va dispune punerea de îndată în libertate a acesteia, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
De asemenea, se va face aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora în cazul în care predarea persoanei a fost refuzată, instanța face aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 141/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen, cu modificările ulterioare.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentei contestații vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 161/F din 04 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Desființează sentința penală atacată și rejudecând:
În temeiul art. 98 alin. (2) lit. e) din Legea 302/2004, respinge sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 03 octombrie 2017 de Tribunalul de Mare Instanță Besanҫon, în Dosarul de referință nr. x, pe numele persoanei solicitate A.
Revocă măsura arestării în vederea predării, dispusă prin sentința penală contestată, față de persoana solicitată A. și dispune punerea de îndată în libertate a acesteia, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
Face aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2017.