Decizia nr. 185/2018
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3785 din data de 21 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2015, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a constatat perimată cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă A. (decedată la data de 17 noiembrie 2016) împotriva Sentinței civile nr. 675 din data de 22 ianuarie 2016 pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2015, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Națională de Pensii Publice.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, în esență, a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată, la data de 29 iulie 2015, pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/3/2015, astfel cum a fost modificată, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Națională de Pensii Publice, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea Deciziei de pensie nr. 221789 din data de 28 iunie 2012 și a Hotărârii nr. 11691 din data de 22 iunie 2015 emisă de Comisia Centrală de Contestații și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința nr. 475 din data de 18 iunie 2012 emisă de B.
Prin Sentința civilă nr. 675 din data de 22 ianuarie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2015, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Națională de Pensii Publice ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamanta A..
Prin încheierea de ședință din data de 12 octombrie 2016, Curtea a dispus suspendarea judecării apelului în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.
La termenul de judecată din data de 21 iunie 2017, instanța de apel, reținut cauza în pronunțare asupra incidentului procedural al perimării.
A constatat că ultimul act de procedură a îndeplinit la data de 12 octombrie 2016, iar de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, din vina părților, neexistând vreo cauză de suspendare/întrerupere a cursului perimării sau de stingere a perimării.
Curtea de apel a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
Prin recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 3785 din data de 21 iunie 2017, pronunțate în Dosarul nr. x/3/2015 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, recurentul C. (moștenitor al reclamantei A.) a solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la instanța de apel.
Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din 4 septembrie 2017, a dispus comunicarea recursului către intimatele-pârâte, care nu au formulat întâmpinare.
După efectuarea formalităților de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., s-a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin raport s-a reținut că părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate, că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, că motivele de recurs ar putea fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., însă calea de atac este declarată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.
Completul de filtru nr. 9, la data de 21 noiembrie 2017, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) din același cod.
Nu au fost depuse puncte de vedere la raportul întocmit cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului.
Constatându-se încheiată etapa procedurii de filtru, prin rezoluția din 13 decembrie 2017, în temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost fixat termen la data de 23 ianuarie 2018, complet de filtru, fără citarea părților.
Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin prisma excepției tardivității, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
Prin urmare, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.
În conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 2 din același act normativ, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
Față de prevederile art. 183 alin. (3) C. proc. civ., în situația în care cererea de recurs a fost înaintată instanței prin intermediul serviciului de poștă, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, servesc ca dovadă a datei depunerii acestuia de către partea interesată.
Din verificarea lucrărilor Dosarului nr. x/3/2015 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, se reține că decizia recurată, prin care a fost constatată perimarea, a fost pronunțată la data de 21 iunie 2017, termen la care recurentul a fost prezent, astfel cum rezultă din partea introductivă a hotărârii atacate.
În raport de prevederile legale anterior enunțate, termenul pentru exercitarea recursului împotriva deciziei curții de apel, s-a împlinit la data de 27 iunie 2017.
Calea de atac a fost declarată la data de 17 iulie 2017, astfel cum rezultă din data menționată pe ștampila poștei aplicată pe plicul cu care a fost înaintată cererea de recurs, aflat la fila nr. 14 din dosar.
Astfel, se reține că recursul declarat de recurentul C. a fost formulat cu nerespectarea termenului legal, imperativ și de decădere prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., respectiv în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii atacate, partea neinvocând nicio împrejurare mai presus de voința sa care să o fi împiedicat în exercitarea căii de atac.
Potrivit art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură.
În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd că, în situația în care un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Față de cele anterior reținute, având în vedere că recursul promovat de către recurentul C. a fost declarat în afara termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte îl va respinge, ca tardiv, făcând astfel aplicarea sancțiunii decăderii prevăzute de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate a declarării recursului, care este o excepție de procedură absolută și peremptorie, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., nu se mai impune cercetarea pe fond a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul C. împotriva Deciziei civile nr. 3785 din data de 21 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - GV