Decizia nr. 276/2018
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 17 octombrie 2017, B.E.J. A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului B., la cererea creditoarei SC C. SRL, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 10.592 din 15 decembrie 2015, pronunțată de Judecătoria sectorului 6 București în Dosarul nr. x/303/2015, schimbată în tot prin Decizia civilă nr. 1.868A din 30 mai 2016, pronunțată de Tribunalul București, pentru suma totală de 30.193,79 RON, din care suma de 24.915,06 RON reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, 1.351 RON cheltuieli de judecată, taxa judiciară de timbru și 1.644,79 RON onorariu avocat, precum și sumele de 675,5 RON taxă judiciară de timbru și 1.606,93 RON onorariu avocat.
Prin Sentința civilă nr. 11.659 din 20 octombrie 2017, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței teritoriale, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.
Reținând incidența în cauză a prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, Judecătoria Constanța a arătat că prin dispozițiile legale enunțate legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă a instanței de executare în materia cererilor de încuviințare a executării silite, pe care părțile nu o pot înlătura.
Constatând că din actele dosarului reiese că, la data sesizării executorului judecătoresc, domiciliul debitorului B. era în București, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., a decimat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.
Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 6 București a pronunțat Sentința civilă nr. 9.555 din 23 noiembrie 2017, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
În considerentele hotărârii s-a reținut faptul că din actele de executare rezultă că s-a solicitat de către creditor executarea silită împotriva debitorului B.
Astfel cum rezultă din relațiile comunicate de Serviciul pentru Imigrări, debitorul este cetățean străin, pe teritoriul României având doar reședința declarată, iar nu și domiciliul stabilit în România.
Ca atare, instanța apreciază că, întrucât domiciliul debitorului nu se află în țară, conform art. 651 alin. (1) teza a II-a este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, sediul creditorului. Conform verificărilor în baza de date a O.N.R.C., sediul creditorului se afla, la data depunerii cererii de executare silită, în circumscripția Judecătoriei Constanța.
Cu privire la conflictul negativ de competența, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Judecătoria Constanța a fost învestită cu o cerere având ca obiect încuviințarea executării silite.
Potrivit art. 666 alin. (1) din C. proc. civ., încuviințarea executării silite se dispune de către instanța de executare.
Conform art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripția se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".
Din Adresa din 21 noiembrie 2017, emisă de Serviciul pentru imigrări Constanța (Dosar nr. x/212/2017 al Judecătoriei sectorului 6 București), rezultă faptul că debitorul B. este cetățean iordanian, având stabilită pe teritoriul României doar reședința, respectiv în București, dar nu și domiciliul, potrivit verificărilor tăcute în evidența D.E.B.A.P.D. (Dosar nr. x/212/2017 ai Judecătoriei sectorului 6 București).
Prin urmare, stabilirea instanței competente să soluționeze cauza se va face prin raportare la dispozițiile art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., în sensul că este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului.
Se constată faptul că creditorul avea, la data sesizării organului de executare, sediul în Constanța (Dosar nr. x/212/2017 al Judecătoriei sectorului 6 București), sediu aflat în circumscripția Judecătoriei Constanța.
În considerarea celor ce preced, competența soluționării cauzei revine Judecătoriei Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - N