Decizia nr. 319/2018
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 467 din 28 septembrie 2017, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R.), împotriva Deciziei civile nr. 174R din 15 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția civilă, în Dosarul nr. x/1748/2010.
În motivare, curtea a avut în vedere susținerile revizuentului, în sensul că Decizia civilă nr. 174R din data de 15 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Ilfov în Dosarul nr. x/1748/2010, este în contradicție cu Decizia civilă nr. 148R din 24 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr. 5854/94/2010.
Curtea a arătat că, prin Decizia nr. 174R din 15 mai 2017, Tribunalul Ilfov, secția civilă, a respins excepțiile autorității de lucru judecat și a lipsei de interes, ca neîntemeiate, și a admis recursurile declarate de recurenții Sindicatul "A." și Federația A. al Metalurgiștilor din România împotriva Sentinței civile nr. 1955 din 20 iulie 2010 a Judecătoriei Cornetu, în contradictoriu cu intimatul Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R.), fiind modificată în tot hotărârea recurată, în sensul respingerii cererii de acordare a personalității juridice, formulată de Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R), ca neîntemeiată.
Prin Decizia civilă nr. 1R din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/94/2010, s-a admis recursul formulat de recurentul Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R.) împotriva Sentinței civile nr. 13 din 23 iunie 2010, pronunțată de Judecătoria Buftea și a fost modificată, în tot, sentința recurată, în sensul că s-a admis cererea formulată de petent (revizuentul din cauza pendinte) și s-a acordat personalitate juridică Sindicatului Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R.), dispunându-se înscrierea acestuia în Registrul special.
Prin aceeași decizie, s-a constatat încetată personalitatea juridică a sindicatelor "A." al Metalurgiștilor din Galați și "A." din cadrul B. Hunedoara SA, dispunându-se radierea acestora din Registrele speciale de evidență,
Având în vedere cele statuate prin cele două hotărâri judecătorești indicate de revizuent ca fiind contradictorii, curtea a remarcat, în prealabil, că autoritatea sau puterea lucrului judecat este o calitate atașată verificării și sancționării jurisdicționale, împiedicând reluarea aceluiași litigiu asupra unor chestiuni dezbătute și analizate de o instanță în cadrul și pe parcursul procedurii contencioase.
Instanța a arătat că, potrivit art. 337 C. proc. civ. de la 1865, încheierile prin care judecătorul soluționează cererile în materie necontencioasă nu au putere de lucru judecat.
Or, o asemenea situație se regăsește în cauză, ținând seama că procedura de acordare a personalității juridice și de înregistrare a unei organizații sindicale, prevăzută de legea specială, Legea nr. 54/2003, act normativ avut în vedere de instanțele ce au pronunțat hotărârile sus-menționate, și Legea nr. 62/2011, act normativ în vigoare la acest moment, este una cu caracter necontencios (aspect reținut, de altfel, și prin considerentele deciziei a cărei retractare se solicită).
În aceste condiții, curtea a arătat că nu se poate reține că hotărârea atacată ar fi fost pronunțată cu încălcarea autorității lucrului judecat a hotărârii anterioare.
Împotriva acestei decizii, Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R.) a formulat recurs.
Revizuentul a susținut că instanța de apel a pronunțat o hotărâre fără a arăta motivele pe care se sprijină, că respectiva decizie cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii, fiind incident art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
A arătat și că decizia recurată a fost pronunțată cu interpretarea greșită a actelor juridice deduse judecății, instanța schimbându-le natura și înțelesul lămurit, vădit neîndoielnic, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
De asemenea, a susținut incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru că hotărârea este lipsită de temei legal și este dată cu încălcarea legii, cu aplicarea greșită a legii și cu interpretarea eronată a înscrisurilor aflate la dosar.
Revizuentul a invocat încălcarea art. 326 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., prin aplicarea greșită a art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece dezbaterile asupra cererii de revizuire ar fi trebuit să se limiteze la admisibilitatea acestei căi de atac și a faptelor pe care se întemeiază, reproșând curții de apel că a permis părții adverse să facă diverse susțineri prin care a fost antamat fondul cauzei.
Așadar, cu referire la textele legale sus-menționate, instanța de revizuire ar fi trebuit să analizeze cererea de revizuire în raport de temeiul acesteia de drept, respectiv să constate contradictorialitatea hotărârilor judecătorești menționate.
Revizuentul a apreciat că cererea de revizuire este admisibilă, pentru că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în sensul că respectivele hotărâri simt pronunțate între aceleași părți, în aceeași calitate și care au același obiect.
Totodată, a combătut pe larg susținerile intimaților din cuprinsul întâmpinării și notelor scrise, făcând referire la situația de fapt și la probele administrate în cauză.
Revizuentul a mai susținut și că Decizia civilă nr. 174R din 15 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția civilă, în Dosarul nr. x/1748/2010 este nelegală, întrucât judecătorii care au soluționat cauza au confundat reorganizarea unei persoane juridice cu asocierea între astfel de entități.
Analizând recursul formulat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că recurentul a indicat în cererea de recurs motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., susținând că hotărârea nu cuprinde motivele reale pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii și chiar străine de natura pricinii, că au fost interpretare greșit actele deduse judecății, schimbându-se natura și înțelesul lor și că decizia recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
Înalta Curte constată că, în dezvoltarea motivelor de revizuire, s-a susținut că instanța de revizuire ar fi interpretat greșit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., pentru că s-a limitat la analizarea admisibilității revizuirii și ar fi apreciat greșit asupra autorității de lucru judecat invocate.
Așadar, critica privind greșita aplicare a normelor de procedură civilă poate fi circumscrisă motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Se constată, totodată, că recurentul a indicat formai art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., câtă vreme nu a dezvoltat și nu a indicat care este norma de drept material greșit aplicată de instanța de revizuire, care sunt motivele contradictorii ale deciziei recurate sau căror acte juridice deduse judecății le-a fost schimbată natura.
Pe fondul recursului, Înalta Curte a reținut următoarele:
Critica privind analizarea exclusivă a admisibilității cererii de revizuire de către Curtea de Apel București este nefondată.
Înalta Curte reține că revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar instanța învestită cu o astfel cerere va analiza, cu prioritate, admisibilitatea respectivei căi de atac, în raport de condițiile prevăzute de art. 322 C. proc. civ., cu aplicarea art. 137 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Or, în speță, curtea de apel a analizat, cu prioritate, admisibilitatea cererii de revizuire, prin verificarea condițiilor prevăzute art. 322 pct. 7 C. proc. civ., care este temeiul de drept al cererii formulate de revizuent și a reținut că cele două hotărâri judecătorești invocate nu sunt contradictorii.
Înalta Curte reține că, în mod legal, odată ce instanța a constatat neîndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de textul de lege invocat ca temei de drept ai cererii de revizuire, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.
Nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate, instanța învestită cu judecarea cererii de revizuire nu avea dreptul de a păși la analizarea motivelor de revizuire, cum solicită revizuentul.
Nici critica privind greșita aplicare a art. 322 pct 7 C. proc. civ. nu este fondată.
Conform art. 331 C. proc. civ. "Cererile pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanței fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești, sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor de procedură mai jos arătate".
Din interpretarea prevederilor legale mai sus citate, Înalta Curte reține că procedura necontencioasă reprezintă acea procedură sub imperiul căreia instanța de judecată este abilitată cu soluționarea unor cereri pentru a căror dezlegare nu este necesară stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
Particularitatea procedurii necontencioase o reprezintă tocmai inexistența contrarietății de interese, respectiv caracterul unilateral, întrucât cererea nu este îndreptată împotriva unei alte părți, cu potențial interes în a se opune la admiterea acesteia. În procedura necontencioasă, instanța exercită mai degrabă un control asupra cererilor cu care este sesizată.
În prezenta cauză, Înalta Curte reține că obiectul Dosarului nr. x/1748/2010, în care s-a pronunțat Decizia nr. 174R din data de 15 mai 2017 a Tribunalului Ilfov, îl constituie cererea de acordare a personalității juridice formulată de Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România.
De asemenea, Dosarul nr. x/94/2010, în care Tribunalul București a pronunțat Decizia nr. 148R din 24 ianuarie 2011, a avut ca obiect cererea de acordare a personalității juridice formulată de Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România.
Așadar, ambele litigii sus-menționate au avut ca obiect acordarea personalității juridice unei organizații sindicale, în temeiul Legii nr. 54/2003, fiind pronunțate în materie necontencioasă, în care Codul de procedură civilă din 1865 prevede la art. 337 că "încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au puterea lucrului judecat".
Primind cereri de acordare a personalității juridice unei organizații sindicale, instanța este chemată să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, iar în cazul în care constată neîndeplinirea acestora, va respinge cererea, petentul având însă posibilitatea legală de a reveni cu un număr nelimitate de astfel de cereri.
Dacă nu s-ar admite această opinie, ar însemna că respingerea unei cereri de acordare a personalității juridice unei organizații sindicale, pentru neîndeplinirea unei singure condiții prevăzute de lege, spre exemplu numărul de persoane prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, să aibă autoritate de lucru judecat, iar organizația sindicală să nu aibă deschisă calea pentru o nouă cerere, odată satisfăcute condițiile legale mai sus menționate.
În consecință, cele reținute prin Decizia nr. 174R din data de 15 mai 2017 a Tribunalului Ilfov nu pot fi opuse cu autoritate de lucru judecat, pentru a se constata o eventuală contradicție între decizia sus-menționată și Decizia nr. 148R din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul București.
Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că instanța de revizuire a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale mai sus citate, reținând caracterul necontencios ai procedurii de acordare a personalității juridice, și, în consecință, inexistența autorității de lucru judecat, criticile revizuentului pe acest aspect fiind nefondate.
Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte constată că decizia recurată nu este susceptibilă de criticile formulate, cu referire la art. 304 pct. 5 C. proc. civ., urmând ca recursul să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuent Sindicatul Național "A." al Metalurgiștilor din România (S.N.S.M.R.) împotriva Deciziei nr. 467 din 28 septembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 februarie 2018.
Procesat de GGC - NN