Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 858/2018

Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2018

Asupra contestaţiei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 182/F din 21 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 272/F din 14.06.2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. x/2/2013.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 14.09.2018 petentul A. a formulat contestaţie la executarea sentinţei penale nr. 272/F din 14.06.2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că prin sentinţa penală nr. 272/F din 14.06.2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost admisă cererea de extrădare a petentului A. în Statele Unite ale Americii, cu respectarea regulii specialităţii, dispunându-se totodată amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la data soluţionării definitive a Dosarului nr. x/90/2009 înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea.

S-a mai arătat că la data de 10.09.2018 petentul a fost arestat provizoriu în baza sentinţei penale nr. 272/F din 14.06.2013, în vederea predării către autorităţile judiciare menţionate.

În motivarea contestaţiei la executare se invocă existenţa unei împiedicări a executare, dosarul pentru care s-a dispus amânarea predării nefiind finalizat.

Cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea a înregistrat mai multe faze de judecată, dispunându-se pe rând rejudecarea acesteia şi disjungerea şi formarea unui nou dosar, iar, în prezent, pe rol se află dosarul nr. 19/90/2009* în care petentul are calitatea de inculpat, dosar care a avut termen la data de 05.09.2018, dată la care completul s-a abţinut, fiind sesizată Curtea de Apel Ploieşti pentru desemnarea altei instanţe care să judece cauza.

S-a constatat, potrivit dispozitivului sentinţei penale nr. 272/F din 14.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite, semnat la Bucureşti la 10.09.2007, a fost admisă cererea de extrădare privind pe numitul A., cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 17 din acelaşi tratat şi art. 74 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, în baza art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la soluţionarea definitivă a Dosarului penal înregistrat la Tribunalul Vâlcea sub nr. x/90/2009.

Sentinţa a rămas definitivă la data de 03.07.2013, urmare a respingerii de către I.C.C.J. a recursului declarat de A.

S-a constatat că Dosarul nr. x/90/2009 a fost finalizat, astfel că nu există nicio împiedicare la executarea sentinţei penale nr. 272/F din 14.06.2013. Situaţia de fapt, inclusiv actele materiale ale infracţiunii continuate la care a participat A., precum şi încadrarea juridică au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr. 201 din 22.11.2016, definitivă prin decizia nr. 168 din 14.02.2018 a Curţii de Apel Piteşti, astfel că nu se poate susţine că nu s-a stabilit cine sunt persoanele vătămate prin acţiunile inculpatului A.

S-a considerat că intenţia legiuitorului, aşa cum reiese din reglementarea în materie, a fost aceea ca predarea să fie amânată până la soluţionarea definitivă a acţiunii penale, în cazul unei soluţii prin care nu se dispune o pedeapsă privativă de libertate, şi până la liberarea condiţionată ori executarea pedepsei la termen, în cazul aplicării unei pedepse cu executare în regim de detenţie. Faptul că acţiunea civilă a cauzei a fost disjunsă şi nu a fost soluţionată în acest moment nu împiedică predarea.

Chiar dacă acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale şi urmează a fi soluţionată conform regulilor procesual penale, este evident că intenţia legiuitorului a fost aceea ca predarea să fie amânată în vederea soluţionării acţiunii penale şi, după caz, a executării pedepsei în regim de detenţie, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 58 din Legea 302/2004. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 14 din Legea 111/2008 prin care a fost ratificat Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Chiar dacă, în mod formal, A. are calitatea de " inculpat " în Dosarul nr. x/90/2009**, acesta este, de fapt, condamnat definitiv la pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a executării în baza art. 864 C. pen. 1969.

În consecinţă, hotărârea este definitivă în privinţa persoanei extrădabile în cauza pentru care s-a dispus amânarea predării, astfel că dispoziţia de predare a acesteia către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii a devenit executorie, în condiţiile în care prin sentinţa penală nr. 272/F din 14.06.2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală s-a dispus în baza art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la soluţionarea definitivă a Dosarului penal înregistrat la Tribunalul Vâlcea sub nr. x/90/2009, iar împrejurarea că prin decizia penală nr. 168/A din 14.02.2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, însă numai sub aspectul laturii civile, nu constituie o împiedicare la executare în sensul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestaţie, în termen legal, persoana extrădabilă A.

Prin cererea transmisă prin fax la data de 8 octombrie 2018, apărătorul ales al contestatorului-persoană extrădabilă a solicitat admiterea contestaţiei motivat de împrejurarea că dosarul care a dus la amânarea predării nu a fost finalizat.

Examinând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 272/F din 14.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite, semnat la Bucureşti la 10.09.2007, a fost admisă cererea de extrădare privind pe numitul A., cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 17 din acelaşi tratat şi art. 74 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, în baza art. 58 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus amânarea predării către autorităţile judiciare americane până la soluţionarea definitivă a dosarului penal înregistrat la Tribunalul Vâlcea sub nr. 19/90/2009.

Urmare a punerii în executare a acestei hotărâri, persoana extrădabilă A. a formulat contestaţie la executare prin care a solicitat să se constate că Dosarul penal nr. x/90/2009**, care a dus la amânarea predării, nu a fost finalizat, contestaţie ce i-a fost respinsă de către instanţa de fond, fapt pentru care persoana extrădabilă a formulat contestaţie.

Cauza a primit termen la data de 20.11.2018, care, urmare a cererii apărătorului ales al contestatorului-persoană extrădabilă, a fost preschimbat pentru data de 9.10.2018, termen la care apărătorul ales al contestatorului a susţinut că acesta a fost predat deja autorităţilor americane, precizare în raport de care s-a amânat cauza la data de 23.10.2018, pentru a se efectua verificări în acest sens.

Centrul de Cooperare Poliţienească - Biroul Naţional Interpol şi secţia 22 poliţie - Centrul de reţinere şi arestare preventivă nr. 11 au răspuns adreselor emise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sensul că persoana extrădabilă a fost predată autorităţilor din SUA la data de 5.10.2018, prin adresa nr. 305456/GEL/FAN din data de 15.10.2018 a Centrului de Cooperare Poliţienească - Biroul Naţional Interpol .

Astfel, faţă de conţinutul acestor adrese, în acord cu concluziile reprezentantului Ministerului Public, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie a rămas fără obiect, persoana extrădabilă fiind deja predată autorităţilor americane la momentul soluţionării prezentei contestaţii.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca rămasă fără obiect, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) şi (6) din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată ca rămasă fără obiect contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 182/F din 21 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23 octombrie 2018.