Analizând recursul în condiţiile art. 496 C. proc. civ., cu aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 10 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării apelului declarat de petentul A. împotriva sentinţei civile nr. 34/DEC/P din data de 17 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Împotriva acestei încheieri, petentul A. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În susţinerea cererii de recurs, petentul a arătat că măsura de suspendare a judecăţii dispusă prin încheierea din data de 10 noiembrie 2017 este nelegală, având în vedere că la data de 9 noiembrie 2017 a depus, prin e-mail, concluzii scrise, în cuprinsul cărora a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă.
Învestită cu soluţionarea recursului la data de 29 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la comunicarea cererii de recurs, în conformitate cu dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
La data de 25 ianuarie 2018 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, dispunându-se comunicarea acestuia părţilor din cauză.
Părţile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ., completul de filtru a dispus admisibilitatea în principiu a recursului şi a stabilit termen de judecată la data de 19 aprilie 2018, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.
Analizând criticile deduse judecăţii, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.
Odată îndeplinite condiţiile stabilite de textul legal anterior menţionat, instanţa de judecată este obligată să dispună suspendarea judecăţii. Măsura de suspendare a judecăţii se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor de a nu mai continua procedura judiciară. O atare prezumţie este dedusă din faptul neprezentării părţilor la termenul de judecată la care au fost legal citate şi din inexistenţa la dosar a unei solicitări de judecată în lipsă.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că la dosarul curţii de apel există concluziile scrise în cuprinsul cărora s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, transmise prin e-mail de către apelantul-petent la data de 10 noiembrie 2017 (ziua şedinţei de judecată), astfel cum reiese din înscrisul existent la dosar, reprezentând e-mailul printat, iar nu cu o zi înainte de termenul de judecată, astfel cum susţine recurentul-petent.
De asemenea, se constată că respectivele concluzii scrise au fost primite de complet după închiderea dezbaterilor din dosar, în conformitate cu menţiunea olografă consemnată pe înscrisul de la dosarul curţii de apel.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 394 alin. (3) C. proc. civ., după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.
Având în vedere cele constatate, instanţa reţine culpa procesuală a recurentului-petent, care a formulat cu întârziere cerere de judecare a cauzei în lipsă, fără a proba faptul că la momentul la care solicitarea sa de judecare în lipsă a ajuns la cunoştinţa instanţei nu fusese încă pronunţată soluţia în cauză.
În cuprinsul dispoziţiilor art. 415 pct. 1 C. proc. civ. prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părţi doreşte continuarea judecăţii. Astfel, judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor.
Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanţa care a dispus măsura suspendării, în speţă Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispoziţiile art. 416 C. proc. civ.
Pentru considerentele prezentate, constatând că prin dispunerea măsurii suspendării judecăţii nu au fost încălcate drepturi procesuale şi produse vătămări de natură a fi îndreptate prin intermediul cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 10 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2018.