Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra recursului în casaţie de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 593 din data de 04.12.2017, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, a fost admisă cererea formulată de procuror şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) şi 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. [cetăţenie română, studii 4 clase, ocupaţie - tâmplar, recidivist] pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie, prevăzute de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) C. pen. şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că nu este necesară aplicarea pedepsei complementare şi, implicit, nici a pedepsei accesorii.

În temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat că infracţiunea dedusă judecăţii (din data de 16.01.2016) este concurentă cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin:

- sentinţa penală nr. 217 din 03.05.2016, pronunţată de Judecătoria Pătârlagele, în Dosarul nr. x/2016 (definitivă la 31.05.2016, prin neapelare);

- sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, în Dosarul nr. x/2016 (definitivă la 02.08.2016, prin neapelare).

A fost descontopită pedeapsa de 6 luni şi 259 zile stabilită prin sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a Judecătoriei Sectorului 2 în: - pedeapsa de 6 luni închisoare (pentru infracţiunea de furt) şi restul de 259 zile (din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 191 din 28.12.2010 a Judecătoriei Pătârlagele).

În temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată în speţă cu pedepsele de: 2 ani închisoare (sentinţa penală nr. 217 din 03.05.2016 a Judecătoriei Pătârlagele) şi 6 luni închisoare (sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a J.S.2) şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv, 6 luni (1/3 X (1 an + 6 luni), inculpatul având de executat, în total, pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Conform art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., au fost contopite pedepsele complementare şi s-a aplicat alături de pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe durata de 3 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), iar în temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., au fost contopite pedepsele accesorii, aplicând alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 104 alin. (2) C. pen., a fost revocată liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 191 din 28.12.2010 a Judecătoriei Pătârlagele (liberare dispusă prin sentinţa penală nr. 1510 din 29.08.2012 a Judecătoriei Focşani) şi s-a dispus executarea restului de pedeapsă de 259 zile închisoare.

În temeiul art. 104 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) C. pen., s-a adăugat pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare stabilită în speţă la restul de 259 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani, 6 luni şi 259 zile închisoare.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa de 2 ani 6 luni şi 259 zile închisoare perioada executată, de la 03.06.2016 la zi.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat alături de pedeapsa finală, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 3 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), iar în baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ce s-a dispus a se executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Au fost anulate mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 243 din 31.05.2016 emis de Judecătoria Pătârlagele în baza sentinţei penale nr. 217 din 03.05.2016 şi nr. 1549/2016 emis de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în baza sentinţei penale nr. 432 din 13.07.2016.

S-a luat act că persoana vătămată S.C. B. S.A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 700 RON.

În esenţă, s-a reţinut că, prin rechizitoriul nr. x/2016 din 21.06.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, înregistrat pe rolul instanţei sub nr. x/303/2017 din data de 23.06.2017, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., reţinându-se, în fapt, că la data de 16.01.2016, în jurul orei 19:00, în timp ce se afla în magazinul B. din mun. Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 210, inculpatul A. a sustras de pe rafturi o geantă, în valoare de 82,09 RON.

Prin Decizia penală nr. 542/A din 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, dată în Dosarul nr. x/2017, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 593 din 04.12.2017 pronunţată de Judecătoria Sector 6 Bucureşti.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa apelată şi în rejudecare:

În temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat că infracţiunea din prezenta cauză (16.01.2016) este concurentă cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin:

- sentinţa penală nr. 217 din 03.05.2016, pronunţată de Judecătoria Pătârlagele, în Dosarul nr. x/2016 (definitivă la 31.05.2016, prin neapelare);

- sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, în Dosarul nr. x/2016 (definitivă la 02.08.2016, prin neapelare).

În temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată în prezenta cauză cu pedepsele de:

- 2 ani închisoare (sentinţa penală nr. 217 din 03.05.2016 a Judecătoriei Pătârlagele);

- 6 luni şi 259 zile închisoare (sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a Judecătoriei sectorului 2) şi a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an, 6 luni şi 259 de zile (1/3 X (1 an + 6 luni), în total, urmând a executa pedeapsa de 2 ani, 6 luni şi 86 de zile închisoare.

Conform art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., au fost contopite pedepsele complementare şi a fost aplicată alături de pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe durata de 3 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

Conform art. 45 alin. (5) C. pen., au fost contopite pedepsele accesorii şi s-a aplicat alături de pedeapsa principală, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ce se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 424 alin. (3) rap. la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa de 2 ani, 6 luni şi 86 de zile închisoare perioada executată, de la 03.06.2016 la 20.02.2018.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 260 RON a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva Deciziei penale nr. 542/A din data de 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 (nr. x/2018), privind pe intimatul inculpat A. a formulat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, calea de atac fiind înregistrată la registratura Curţii de Apel Bucureşti la data de 23 iulie 2018.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 20 septembrie 2018, sub nr. x/303/2017, stabilindu-se termen pentru data de 18 octombrie 2018 pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen., a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, fără citarea părţilor.

Magistratul asistent, în conformitate cu dispoziţiile art. 439 alin. (5) C. proc. pen., a întocmit şi depus la dosar Raportul asupra cererii de recurs în casaţie ce formează obiectul Dosarului nr. x/303/2017, în vederea discutării admisibilităţii în principiu a acesteia.

Potrivit concluziilor raportului magistratului asistent, cererea de recurs în casaţie a fost formulată cu respectarea termenului prevăzut de lege şi îndeplineşte cerinţele impuse de art. 434 alin. (1) şi art. 437 alin. (1), lit. a), b), c), d) C. proc. pen.

S-a reţinut în raport că dovada de primire şi procesul-verbal de predare a comunicării Deciziei penale nr. x/A din 05 aprilie 2018, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, dată în Dosarul nr. x/303/2017, a fost înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la data de 16.07.2018, persoanei vătămate S.C. B. S.A., la data de 23.07.2018 şi inculpatului A. la data de 16.07.2018, comunicări pe care au semnat personal de primirea acestora menţionându-şi datele de identificare înscrise în actul de identitate, respectiv serie şi număr.

Termenul de declarare a recursului în casaţie s-a împlinit la data de 16 august 2018 pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru persoana vătămată S.C. B. S.A. la data de 23 august 2018, iar pentru inculpatul A. la data de 16 august 2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti declarând recurs în casaţie la data de 23 iulie 2018.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată persoanei vătămate S.C. B. S.A. la data de 05 septembrie 2018 şi inculpatului A. la data de 06 septembrie 2018.

Termenul de 10 zile prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen. în care părţile puteau depune concluzii scrise, a expirat la data de 15.09.2018, pentru persoana vătămată S.C. B. S.A. şi la data de 16.09.2018, pentru inculpatul A.

Nu s-au depus concluzii scrise la dosarul cauzei.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a criticat Decizia penală nr. 542/A din 05 aprilie 2018, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, invocând cazul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., respectiv s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, impunându-se înlăturarea nelegalităţii, respectiv înlăturarea interpretării greşite a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) rap. la art. 38 alin. (1) C. pen. şi a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) C. pen., reţinute de instanţa de apel, fapt care a condus la stabilirea unei pedepse rezultante în alte limite decât cele prevăzute de lege în cuantum de 2 ani, 6 luni şi 86 de zile, fiind introdusă în procedeul contopirii pedepselor pentru infracţiuni concurente pedeapsa indivizibilă de 6 luni şi 259 de zile, în loc de pedeapsa individuală de 6 luni, fără a mai face aplicarea disp. art. 43 alin. (2) C. pen. cu privire la restul rămas de executat urmare a liberării condiţionate.

De asemenea, din motivele de recurs în casaţie depuse în scris la dosarul cauzei, rezultă că este legală pedeapsa rezultantă de 2 ani, 6 luni şi 259 zile închisoare stabilită de prima instanţă la contopirea pedepselor individuale, respectiv în aplicarea dispoziţiilor art. 40 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată în speţă cu pedepsele de: 2 ani închisoare (sentinţa penală nr. 217 din 03.05.2016 a Judecătoriei Pătârlagele) şi 6 luni închisoare (sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a Judecătoriei Sectorului 2) şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv, 6 luni, inculpatul având de executat, în total, pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (4) C. proc. pen., în cazul în care se constată că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 434 - 438 C. proc. pen., instanţa dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie.

Prin încheierea şedinţei de Cameră de Consiliu din data de 18 octombrie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/303/2017, s-a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Deciziei penale nr. 542/A din data de 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 (nr. x/2018), privind pe intimatul inculpat A. şi s-a trimis cauza completului care judecă recursul în casaţie, respectiv C9, în compunere de 3 judecători, acordându-se termen la data de 15 noiembrie 2018, cu citarea părţilor şi emiterea unei adrese pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Pentru a se pronunţa astfel, Înalta Curte a reţinut, în esenţă, că din examinarea cererii de recurs în casaţie sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, se constată că Decizia penală nr. 542/A din data de 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 (nr. x/2018), privind pe intimatul inculpat A. face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, conform art. 434 alin. (2) C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele, prenumele recurentului, sediul acestuia, hotărârea care se atacă, Decizia penală nr. 542/A din data de 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/303/2017, precum şi semnătura procurorului care a exercitat calea de atac.

De asemenea, a fost indicat ca şi caz de recurs în casaţie, situaţia reglementată de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., respectiv s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Pe cale de consecinţă, s-a constatat că cererea de recurs în casaţie este făcută în termenul prevăzut de lege şi că s-au respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) şi 6 şi art. 438 C. proc. pen., fiind invocat cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2018, în şedinţă publică, reprezentantul Ministerului Public a arătat că susţine recursul în casaţie, astfel cum se află motivat la dosarul cauzei, întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

În esenţă, s-a criticat hotărârea instanţei de control judiciar, care printr-o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) din C. pen., raportat la prevederile art. 38 alin. (1) din C. pen., dar şi a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din C. pen., a stabilit o pedeapsă în alte limite, de 2 ani, 6 luni şi 86 de zile, în loc de 2 ani, 6 luni şi 259 de zile, pedeapsă care a fost stabilită în mod corect de către Judecătoria sectorului 6 Bucureşti.

Acestea au fost textele de lege a căror interpretare a fost greşită şi s-a pornit, practic, de la faptul că, la Curtea de Apel Bucureşti, s-a considerat că pedeapsa de 6 luni şi 259 de zile nu poate face obiectul descompunerii, ea fiind rezultatul revocării liberării condiţionate, respectiv a fost avut în vedere restul de 259 de zile. Doar prin acest procedeu, s-a ajuns la stabilirea unei pedepse în alte limite.

În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, casarea deciziei penale atacate şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, ca fiind legală şi temeinică.

Examinând pe fond recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin prisma textelor legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. o hotărâre este supusă casării în situaţia în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege."

Înalta Curte, analizând actele aflate la dosar prin prisma textului de lege anterior evocat, constată că, în concret, în prezenta cauză instanţa de control judiciar a admis apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 593 din 04.12.2017 pronunţată de Judecătoria sector 6 Bucureşti, şi potrivit art. 40 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite pentru infracţiuni concurente în care a fost inclus şi restul de pedeapsă rămas de executat de 259 de zile din pedeapsa de 2 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 191 din 28.12.2010 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele, cu consecinţa aplicării pedepsei rezultante în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Pedeapsa rezultantă stabilită de instanţa de control judiciar a fost calculată în mod eronat în prezenta cauză, în condiţiile în care aceasta a apreciat că nu este posibilă descontopirea celor două pedepse care au fost alăturate prin sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a Judecătoriei sector 2 Bucureşti, deoarece pedeapsa de executat nu a fost rezultatul unei contopiri a pedepselor aplicate pentru infracţiuni concurente.

Înalta Curte reţine că este corectă menţiunea instanţei de apel referitoare la faptul că pedeapsa rezultantă stabilită de Judecătoria sector 2 Bucureşti prin sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 nu este rezultatul unei contopiri a pedepselor aplicate pentru infracţiuni concurente, însă, nu poate fi de acord cu aserţiunea acesteia potrivit căreia nu este posibilă descontopirea pedepsei rezultante în componentele sale.

Potrivit prevederilor art. 104 alin. (2) C. pen.: "Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară."

Rezultă din analiza textului de lege menţionat faptul că pedeapsa rezultantă stabilită de instanţă în acest caz este determinată potrivit regulilor aplicabile în cazul concursului de infracţiuni, ori potrivit regulilor aplicabile în cazul recidivei.

Astfel, potrivit art. 43 alin. (2) C. pen. când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârşite mai multe infracţiuni concurente, dintre care cel puţin una se află în stare de recidivă, cum este cazul infracţiunii vizate de sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a Judecătoriei sectorului 2, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile legale menţionate şi cu situaţia juridică a inculpatului A., constată că, în mod legal, a procedat prima instanţă la contopirea pedepselor individuale.

Astfel, în temeiul art. 40 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., instanţa de fond a contopit pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată în speţă cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 217 din 03.05.2016 a Judecătoriei Pătârlagele şi pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 432 din 13.07.2016 a Judecătoriei sectorului 2 şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv, 6 luni închisoare, inculpatul având de executat, în total, pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Ca urmare a interpretării greşite a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) rap. la art. 38 alin. (1) C. pen. şi a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) C. pen., precum şi a prevederilor art. 104 alin. (2) C. pen., instanţa de apel a stabilit o pedeapsă rezultantă în alte limite decât cele prevăzute de lege în cuantum de 2 ani, 6 luni şi 86 de zile.

Astfel, instanţa a apreciat în mod nelegal că este necesar ca în realizarea contopirii pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului pentru infracţiuni concurente să fie avută în vedere pedeapsa indivizibilă de 6 luni şi 259 de zile, în loc de pedeapsa individuală de 6 luni, fără a mai face aplicarea disp. art. 43 alin. (2) C. pen. cu privire la restul rămas de executat urmare a liberării condiţionate.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, urmează a admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Deciziei penale nr. 542/A din data de 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/303/2017 (nr. x/2018), privind pe intimatul inculpat A., a casa decizia penală atacată şi, rejudecând, a menţine sentinţa penală nr. 593 din data de 04.12.2017 pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (6) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Deciziei penale nr. 542/A din data de 05 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/303/2017 (nr. x/2018), privind pe intimatul inculpat A.

Casarea deciziei penale atacate şi, rejudecând:

Menţine sentinţa penală nr. 593 din data de 04.12.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15 noiembrie 2018.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj