Analizând recursul, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 31 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, constatând lipsa părţilor şi faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 1167 din data de 14 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Împotriva acestei încheieri, reclamantul A. a formulat recurs.
În cuprinsul memoriului de recurs, reclamantul nu a dezvoltat critici de natură a fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., menţionând doar considerentele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, arătând că la termenul de judecată din data de 31 octombrie 2018 instanţa ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 ianuarie 2019 şi repartizat completului de filtru CF x.
În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 17 ianuarie 2019 şi comunicat părţilor la data de 22 - 25 ianuarie 2019.
Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.
Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.
În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare a recurentului fiind aceea că nu s-a prezentat la termenul din data de 31 octombrie 2018 întrucât la termenele anterioare judecata cauzei s-a produs şi în lipsă, "gândindu-se" că poate chiar Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă. Menţionează că instanţa ar fi trebuit să fixe un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată chiar în ziua şedinţei de judecată.
Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanţa de recurs cu soluţionarea căii de atac.
Susţinerile recurentului-reclamant nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de curtea de apel în pronunţarea soluţiei de suspendare a cauzei, ci detaliază motivele pentru care nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
Faptul că instanţa nu ar fi acordat un nou termen de judecată în vederea comunicării întâmpinării depuse de intimată în ziua şedinţei de judecată, nu se poate constitui într-o critică de nelegalitatea a încheierii pronunţate, având în vedere dispoziţiile procedurale prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. - judecătorul va suspenda judecata (...) când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept. Or, faptul de a nu acorda un nou termen de judecată în condiţiile anterior prezentate, nu constituie o "greşeală" a instanţei de judecată, care a făcut o corectă aplicarea a normelor procesuale în cauza dedusă judecăţii.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.
În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 31 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. x/2018.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 martie 2019.
Procesat de GGC - GV